Rromanca

Rromanca

de Ion Luca Caragiale


Fiica de arendas, de negustoras, de functionaras, de avocatel, de ofiteras, de popa - sa fi fost papa bulgaroi, sarbotei sau grecotei - moftangioaica este romanca si prin urmare nobila, et par consequent nu poate suferi mojicimea.

Ea este patronesa in comitetul unei sau mai multor societati romane de binefacere sau de cultura nationala.

Moftangioaica romana vorbeste romaneste numai avec les domestiques, incolo frantuzeste - acu ia lectii de limba engleza.

in fiece zi, moftangioaica rastoarna pravalii intregi, de la raftul de sus pana la cel de jos, cautand esantioane si negasind malheuresement niciodata ce-i trebuie. Bogata ca si saraca, adeseori i se-ntampla din distractie, cand se uita negustorul in alta parte, sa-i scape ceva in manson sau sub rotonda.

Moftangioaica isi opreste totdeauna cupeul de-a curmezisul strazii.

Pentru dansa sunt numai doua orase in care poate trai cineva: Paris et Bukarest.

Dansa are unul sau mai multi adoratori, nu de placere sau de pasiune, ci de datorie: o femeie de asa inalta extractiune trebuie sa aiba un suivez-moi.

Bogata, n-are placere mai mare pe lume decat sa-si arate unei amice sarace toaletele si sa-i spuie pretul lor fabulos, si apoi proiectele, planul si devizul toaletelor viitoare.

Moftangioaica saraca este foarte discreta; de aceea, nu dispretuieste fondurile secrete, ba chiar din contra. Pentru cine conspira, e prudent sa evite pe moftangioaica romana.

Cruda, adica necopta, primeste cadouri de la rascopti bogati; rascoapta, face cadouri la saraci necopti, adica la cruzi:

   - Ah ! Crudule !

Cand e vorba de lista "victimelor" ei, moftangioaica romana uita sirul, numele si datele; are insa in privinta aceasta despre amicele ei o memorie prodigioasa.

Cand vrei sa flirtezi cu moftangioaica, se ratoieste si fleortaieste. ii vorbesti serios, rade; glumesti, e foarte serioasa; o saluti, d-abia motaie; o iubesti, te spune targului.

Moftangioaica e amatoare de inmormantari de lux. Trecand prin fata cluburilor, jalnica scoate capul afara din cupeu. Dupa cimitir, un tour au bois, cu ochii plansi si cu chipul incadrat in dantela neagra, este obligatoriu.

Moftangioaica e o romanca brava: ea stie suferi, cu hotararea si eroismul caracteristice romanului, tortura concertelor clasice, fort en vogue astazi... Astfel daca-ti place muzica, fereste-te sa mergi la acele concerte: de cate ori orchestra o avea un pianissimo, moftangioaica commencera a causer fortissimo...

Moftangioaica sufera in general de stomac; oricand are sa iasa in lume seara, nu mananca toata ziua in vederea corsetului. Astfel, e prudent sa nu o prea iei la vals: suflarea ei te face sa-ti aduci aminte cu mult regret de mirosul violetelor de Parma.

Poftita ori nepoftita, ea trebuie sa se afle la toate balurile de rigoare, ale Curtii, ale Societatilor, ale lumii mari, la reprezentatiile prime, extraordinare sau de gala.

Ea e abonata la l'Independance roumaine si trebuie sa figureze neaparat in "Carnetul" lui Claymoor.

Fiecare moftangioaica spune bucuros din fir in par toata conversatia care a avut-o cu Printesa mostenitoare "aproape o jumatate de ceas" la balul din urma de la Cotroceni. Cate moftangioaice au fost la bal - ca nu lipseste una ! - vezi dumneata cate jumatati de ceasuri a tinut acel bal minunat.

O moftangioaica gatita si impopotonata de sapte ori mai scump decat s-ar putea explica prin mijloacele consortului d-sale, daca o intrebi ce parere are despre printesa:

- Fie, moncher. nu zic ! E tanara, frumusica, si vous voulez; da'... prea e luxoasa !

Cand vorbeste de regina, zice: la pauvre !

La balul Curtii mai ales, cum s-a abtinut toata ziua de mancare, abuzeaza de sampanie, de icre, de inghetata, de bomboane - nu de placere ori de lacomie, nu !... de datorie... O data supeaza cu un "amic", pe urma cu un curtezan, mai despre ziua, se-ntelege, vine si randul lui dumnealui: "Aide cocoselule, la bufet !". Asa, dupa inghetata, mananca iar icre moi, si dupa Pomery extra-sec frappe, iar ciocolata fierbinte. A doua zi, doctorul high-life se vede silit a-i prescrie o cutie si jumatate de capsule de ricin.

Dupa fiecare bal du monde, a doua zi, caii doctorilor mondains alearga pana le iese limba de un cot.

Culmea supararii - sa o scape din vedere Claymoor.

Culmea ambitiei - un minister pentru barbat si un secretariat pentru amic.

A ! sa nu uit...

Cand vezi doua moftangioaice amestecandu-si alifia de pe buze si tocaindu-se cu multa caldura, sa stii ca nu se pot suferi.

 - Ah ! Ma chere, je ne puis la sentir !


Moftul roman, 11 februarie 1893




Rromanca


Aceasta pagina a fost accesata de 4840 ori.