Cuvantare la Buzau
de Ion Luca Caragiale
Domnilor, sa ma ierte amicul meu Badarau, fruntas mai mare in partid, sa spun ca ce a facut d. Marghiloman, foarte bine a facut.
Daca d-l Marghiloman, inchis in odaia d-sale, ar fi spus: mi-a dat Dumnezeu avere, nu-mi pasa de unde, mi-a dat Dumnezeu frumusete, nu-mi pasa de unde, mi-a dat Dumnezeu destul, ma multumesc cu atat, sa zica bogdaproste, voi trece pe sub lumina soarelui ca un triumfator intr-o mahala (rasete), ca un triumfator la curse la Jockey-Club. (rasete) Cand insa a gresit, e atunci cand a spus: mai imi trebuie sa fiu triumfator si in politica; sa fiu de pe acum, cand ne-o muri trei sefi, sa fiu numit eu mostenitor. A facut o mare greseala din punct de vedere politic, pentru el, dar pentru noi si pentru tara a facut foarte bine, caci altfel ramanea un om fara pacate, dar nici rau, nici binefacator; acum este un om cu pacate dar binefacator. (rasete, aplauze furtunoase)
Cine a produs miscarea aceasta ? Numai ambitiunea lui a produs aceasta miscare care, de, fatal trebuia sa se intample si fara aceasta ambitiune, dar bine ca a produs-o mai repede decat trebuia. si noi venim in orasul in care s-a inchis ca un boier de prin veacurile de mijloc, noi venim cu o armata a tarii intregi si-i zicem: boierule, o sa iesi afara de acolo sa ne dai drumul sa intram ! (aplauze prelungite, rasete) si cu atat mai mult il somam sa iasa de aci, cand stim ca toti cetatenii vor sa fie cu noi si nu stiu cu ce mijloc mai tin cateva porti inchise. Lasa ca o sa le deschidem noi; caci nu cu deschisul banilor se pot lua cetatile, ci cu deschisul inimii, dar cu deschisuri. Cu altceva nu se pot lua cetatile. (aplauze prelungite, repetate)
Noi nu venim aci la prima lupta, noi venim dupa triumfuri si d-voastra trebuie sa deschideti cetatea in interesul d-voastra; si boierului sa-i spuneti: stai pe loc, cum sedea pe vremea lui Nicu Constantinescu. in ajunul alegerilor intreba pe Nicu Constantinescu: amicul meu - desigur sa-l ademeneasca.
- Fratele meu, Nicule, ce e maine ?
-Apoi de, ce sa fie ? Bine.
- Cine o sa iasa ?
- Apoi nu stii cine o sa iasa la colegiul I ?
si a doua zi Izav iesea printr-un blid de linte. Apoi nu se cumpara toata lumea cu un blid de linte. (aplauze) Noi venim aci dupa ce am biruit si luptam cu un partid care a fost biruit si luptam in orasul d-voastra cu un om care vrea sa fie sef dinainte, al unui partid care acum e deja pierdut, un partid stins. (aplauze) sefii fug pe la tara si subseful vrea sa mai vie aci. Nu mai poate: imposibil sa mai vina aci. O sa-l urmarim si o sa-l scoatem de aci si sa-l trimitem peste Dunare. (aplauze zgomotoase, rasete) Caci, daca nu rezista toata tara avantului tinerelor generatiuni, cum sa reziste un cavaler de la Buzau contra tarii intregi ? Peste putinta. (aplauze prelungite)
Sunt batuti pe toata linia; sunt ajunsi in halul acelui tigan din poveste, care a fost intrebat de un roman: am auzit ca v-ati batut. - si ce batalie inca ! Grozava ! Razboi strasnic. Ei erau o suta, noi o suta; de la ei a cazut unu, si de la noi a ramas unu; tantoi pe tantoi ! (rasete, aplauze) Asa fac si ei: din toata tara au pierit si a ramas Marghiloman la Buzau. (rasete, aplauze) si toate aceste succese ale noastre, care nu sunt ale noastre, sunt ale tarii intregi, condusa de spiritul lui Take Ionescu. O tara intreaga poate sa aiba nevoi, nenorociri, dorinte, sperante, daca n-are un spirit directiv luminat, cum este omul acesta, nu poate sa faca nimic. (aplauze prelungite) si ne imputa ca am biruit; cu ce ? Nu cu fortele noastre proprii, ci cu nemultumitii. Apoi, ati reusit la Vaslui cu nemultumitii, cu conservatorii, ati reusit dincolo cu nemultumitii carpisti, dincolo cu nemultumitii liberali. Da, fireste, cu nemultumitii, dar cu cine ? Cu multumitii ? (aplauze prelungite) Uite, frate, auzi judecata politica si omeneasca ! (rasete) Apoi da, nu radeti, ca va vorbesc foarte serios. Am reusit cu taranii care sunt nemultumiti. Sub pretext ca sa se multumeasca proprietarii au nemultumit pe tarani. Au reusit cu proprietarii nemultumiti. Sub pretext de a se multumi taranii, au nemultumit pe proprietari. Am reusit cu carciumarii nemultumiti. Sub pretext de a se combate betia, au [ne]multumit pe carciumari, au distrus o clasa sociala. Totdeauna sub pretext de a se multumi o clasa s-a lovit in cealalta clasa opusa si numai de a se mentine prostul sistem ca in tara aceasta, mediocritatile, impertinenta boiereasca, iar nu vointa nationala trebuie sa domine. (aplauze zgomotoase) Nu, nu impertinenta, ci meritul; nu pretentiunea boiereasca, ci numele care si-a facut omul acesta ilustru. (ovatiuni) Nu averile mostenite, ci averile castigate cu merit, fiindca acelea sunt produse numai ale unei familii, iar celelalte sunt produsul puterilor natiunii intregi. (aplauze) Cu nemultumitii, fireste ! Dar cu nemultumitii s-au rasturnat templele paganesti si s-a ridicat crucea d-asupra muntilor; cu nemultumitii aceia carie sufereau cruzimi, lipsa de rusine, tirania paganeasca si lipsa de adevar filosofic si social; cu nemultumitii, fireste ! Cu nemultumitii s-a rasturnat tirania catolica in Germania si s-a infiintat Germania de astazi. Cu nemultumitii s-a rasturnat tirania bourbonica in Franta si Franta intreaga s-a sculat ca sa proclame in fata lumii intregi uimite, ca un popor de oameni desculti poate sa strige in fata lumii si sa introneze drepturile omului. (ovatiuni) Fireste ca nemultumirile celor ce sufera au sa-i striveasca si sa stoarca din fundul acelor suflete dorinta pentru mai bine si pentru dreptate. (ovatiuni) Prin nemultumire a fugit omul acesta din club si prin o mai adanca nemultumire am iesit si noi toti si ne-am gasit fata in fata lumea intreaga a nemultumitilor, a celor care veneau si a celor care coboram si care ne-au intampinat. Acesta este astazi Partidul Conservator-Democrat. Asa este partidul takist. Daca un partid se pecetluieste frumos, apoi nu se pecetluieste mai frumos decat cu numele omului, care a luat stindardul in mana si cu pretul vietii si viitorului lui, s-a pus inainte si a plecat si merge inainte de frica. Ca daca n-o merge au sa-l zdrobeasca valurile ce vin dupa el. (ovatiuni prelungite)
Nemultumiti ? Apoi nemultumiti sunt toti in tara romaneasca astazi. Nu mai merge cu sistemul de astazi; nu mai merge cu sistemul clubului inchis, de unde unul sa porunceasca la doi, trei; doi, trei sa porunceasca la patru si patru la douazeci si patru si asa mai departe, si lumea sa taca. Degeaba te intrebi: ce sunt legea tocmelilor agricole, legea administrativa ? Ce sunt aceste reforme ? Nu stie cineva de unde s-au poruncit ? De unde ? Din nori. (aplauze) Nu mai merge sa poruncesti numai din nori, trebuie sa ne coboram pe pamant, si omul acesta este cel intai om politic pe care il vad coborand, dupa Ion Bratianu, si ca un frate cand este vorba inainte de a da batalia, ca un general ilustru cand e vorba de a obtine victoria, merge cu noi si nu se desparte de noi un minut. (aplauze prelungite)
Domnilor, stiti de unde provin nemultumirile ?
in clubul Vanicu, acel club celebru, cat de putini au mai ramas, inca sunt nemultumiti. Da, da, sunt nemultumiti, pentru ca, spun parerea mea de rau, inca au mai ramas acolo nemultumiti, caci ar trebui sa fim oameni absurzi sa credem ca toti oamenii sa aiba curajul sa vina dupa d-l Take Ionescu. Au fost suflete slabe, carora le-a fost teama de nu stiu ce, si au mai ramas inca cateva acolo unde nu este decat supunere oarba, fara judecata, si cu lipsa de demnitate intelectuala. (aplauze) De cate ori intalnesc pe vreunul, - caci le sunt prieten -, il intreb: dar tu ce faci ? Ce, n-ai ostenit ?
Ofteaza ! Ah ! Daca m-ar da si pe mine afara ! si atunci le zic asa: in loc sa te dea afara, d-ta sa le dai cu piciorul si sa pleci. Asa a facut Take Ionescu, caci in definitiv, fii drept si spune ca nu te-a dat afara ! Nu mai umbla cu cochetarii, le-ai dat cu piciorul undeva si-ai iesit afara, asa da !
si stiti cum ii compar eu pe acei nenorociti, care sper inca ca in curand se vor noroci ? Ati vazut, domnilor, intr-o curte un vultur cu aripile taiate, plimbandu-se printre ratoi, claponi, cu corset si cu pantaloni ? (mare ilaritate, aplauze) incat ati vazut, el care zboara dupa natura lui, in zborul sau imens incat vede si Carpatii si Dunarea, acel vultur sta in curte asa de umilit, si cand vrea sa umble e dizgratios si seamana de departe cu o broasca raioasa, deselata, cu o reptila infima. (mare ilaritate, aplauze prelungite)
Sa speram ca in curand, si acelor nemultumiti o sa le creasca aripile si sa se ridice, bineinteles nu la inaltimea acestui vultur care zboara de demult, incat poate sa vada de acolo in jurul lui de nevoile poporului romanesc. (aplauze prelungite) Pana atunci sa ne multumim ca, in raza departata catre care trebuie sa tinteasca natiunea, este un vultur cu crace in cioc care zboara foarte sus, sa-l urmam. (aplauze prelungite, strigate de traiasca) Uitandu-ma la el vad ca acesta este Take Ionescu. Niciodata sa nu-i cada aripile ! (aplauze prelungite, ovatiuni, strigate de traiasca, urale)
Cuvantare la Buzau
Aceasta pagina a fost accesata de 2622 ori.
