Istoria unei epigrafe
de Ion Luca Caragiale
Stiti ce este imperialist.
Stiti de cine vreau sa vorbesc.
De batranul nostru redactore ebdomadar - scuzati-mi acest nou calificativ neuzitat pana acum patru persoane -; de d. Cesar Boliac.
O s'auziti prin lume, o sa cititi prin gazete ca Rouher este capul partizanilor Apelului la popor. Nu credeti, domnilor, asemenea minciuni ! Rouher, va spun eu, este numai o cortina din dosul careia un altul lucreaza pentru baiatul lui Napoleon. Este d. Cesar Boliac.
isi lua tocmai cafeaua dupa masa. Ceru gazetele. Servitorul i le aduse pe o tava de argint, ramasa de suvenire d-lui Boliac din expeditiunea lui politica in Ungaria.
Lua o gazeta; din nenorocire, era republicana. O deschise si isi arunca privirile alene pe coloanele ei. Cand, d'odata, isi schimba fata; barba incepu sa-i tremure si sa se sbarleasca. N'apuca sa citeasca inca trei randuri, si face o miscare rapede, rastoarna ceasca cu cafeaua si sare de pe fotoliu tipand:
- A ! infam ! de trei ori infam !
Ei, batran Ercule in proza - cum ii venise cuiva gust sa-ti zica, - asa este lumea noastra, plina de infamii: adulatori lasi, talente venali, sibariti marsavi, renegati de cate zece ori, talhari, monstri cari si-au injurat si batut mamele, batrani corupti, seducatori si violatori de fetite... Buni de spanzurat, pre legea mea.
Ultima fraza a gazetei republicane facu asupra d-lui Boliac efectul unui pumnal infipt in anima. Se radica iute si 'ncepu sa-si strabata 'n lung si 'n lat camera. Sangele i se urcase la cap, ochii ii scanteiau, miscarile-i erau scurte si nervoase, si, din cand in cand, se batea cu pumnul in piept.
Rostogolindu-se 'n pieptul lui fara sa poata gasi o iesire, pasiunea se amfla din ce in ce.
O ! sa-l fi vazut, domnilor !... Ce sublima furoare politica !
Zece minute trecura far'a se auzi din gura lui nervoasa si spumata o silaba macar. isi frangea manile, isi musca degetele, isi lovea si-apoi mangaia fruntea. Furoarea ajunsese la parosism; uraganul era p'aproape sa plesneasca.
imbla agitat. D'odata se opreste la fereastra, si ramane rapit de aspectul ce-i prezinta curtea. Ce suava liniste domestica: servitoarea cumparase o saca de apa. Sacagiul o deserta in putina. Ce privire fericita ! D. Boliac se simtea mai bine aspirand acea simplicitate pacifica, care parea a fi un balsam calmant pentru inima lui muncita.
in doua minute sacagiul deserta sacaua, isi primi plata si se sui pe saca. in van insa lovea cu biciul pe spinarea gloabei; gloaba nu putea porni; era ocupata cu afaceri intime.
D. Boliac privea scena sacagiului si gloabei cu cel mai mare interes.
Secretarul, asteptand dictarea, adormise. Sacagiul, pierzandu-si rabdarea, intoarce biciul d'a'ndoasele si 'ncepe a croi spinarea animalului tenace. Biata gloaba, razbita in lovituri, se sili a-si termina cat mai iute afacerile si o lua la fuga pe poarta spre satisfactiunea sacagiului.
Vazand sacaua pornind, d. Boliac da un tipat de mirare si inspiratiune.
Secretarul sare din somn in mijlocul casei.
- Scrie, domnule - zise d. Boliac cu aerul ce de sicur trebue sa fi avut Archimede cand a strigat Evrika; - scrie ! am sa-i sfaram !
Secretarul se reaseza, muia condeiul si fu gata. D. Boliac isi trase cu sete respirarea si spre usurarea lui sufleteasca, esclama celebra epigrafa: Imperiul vine, vine la galop !
Secretarul o scrise, si, d'atunci, o citeste lumea in capul fiacareia din rubricele Trompettei; d'atunci ziarul d-lui Boliac se vinde cate un leu nou.
Furtuna se linisti.
Batranul imperialist, uimit de fericita lui inspiratiune, isi aduse aminte ca nu si-a baut, dupa masa, cafeaua; se rapezi, puse mana pe calimari si inghiti cu sete licoarea neagra... Crezuse ca era ceasca de cafea. Tocmai cand simti pe gat efectul acru, arunca, plin de necaz, calimarile in pieptul secretarului, care, manjit de cerneala de sus pana jos, fugi pe usa facandu-si cruce.
Si cand ar sta cineva sa cugete la cauza care a stimulat inspiratiunea d-lui Boliac !...
Ei, domnilor ! adesea efectele cele mai mari provin din cauzele cel mai de nimic.
Istoria unei epigrafe
Aceasta pagina a fost accesata de 2839 ori.
