Oarecare moderatie

Oarecare moderatie

de Ion Luca Caragiale


D-l Rosetti si subrosetii au avut ocaziune de vreo doi ani, de cand se rasfata in bugetul tarii, sa faca pe la Paris mai multe excursiuni de placere in socoteala patriei.

Fiindca Romania pare ursita a se mai bucura catva timp de obladuirea acestor domni, cand vor mai merge sa se recreeze pe la Paris, sa asculte de la noi o povata dezinteresata: sa se duca la teatru sa auza o piesa numita Calatoria d-lui Perison (Le voyage de Mr. Perrichon). Sub aparente glumete, aceasta comedie ascunde un studiu adanc al naturii omenesti si pare foarte potrivita cu starea Romaniei de astazi.

D-l Perison este un burghez bogat si ingamfat, care se hotaraste a face o calatorie in Elvetia. El este insotit de fiica sa, frumoasa fireste si cu zestre. Doi tineri se iau dupa d-l Perison, hotarati sa castige inima d-rei Perison si a parintelui sau. intr-o excursiune, d-l Perison, cam batran sau greoi, este cat p-aci sa alunece intr-o prapastie. Unul din tineri se arunca dupa dansul, il scapa cu pericolul vietii, si se crede d-aci inainte sigur de a capata si pe frumoasa fata si zestrea mai frumoasa. Nu departe, excursionistii nostri intalnesc o mica groapa. - Celalalt tanar se face ca aluneca intr-insa dand tipete de spaima. D-l Perison, la randul sau, se arunca si scapa sau crede ca a scapat pe al doilea aspirant.

Ce credeti ca se intampla la urma? Pe cand cu putina dibacie salvatorul nu face decat a repeta necontenit lui Perison: Te-am scapat, imi datoresti viata, celalalt tanar ia rolul mult mai placut pentru vanitatea batranului burghez, de om scapat de dansul. Unul ii aduce necontenit aminte ca dansul, Perison, a facu un act de curaj si de devotament, pe cand celalalt nu-i infatiseaza decat un neplacut suvenir, un accident care l-a inspaimantat si umilit. in cele din urma, junele salvator se face asa de nesuferit, incat Perison il ia la goana si da fata celui ce a fost destul de dibaci a deveni indatoratul, iar nu indatoritorul vanitosului burghez.

Cam asa se petrec lucrurile astazi intre Rusia, Bulgaria si Romania. N-avem pretentiunea ridicola a unor foi rosii, a sustine ca noi si numai noi am scapat pe Rusia. insa nu mai putin, cand cazuse in groapa de la Plevna, cu sangele nostru cel mai pretios i-am facut un insemnat serviciu.

Pentru Bulgaria, din contra, Rusia a facut tot.

Pe cine, insa, iubeste Rusia ? De cine ingrijeste ? Care este Beniaminul sau ? Cui va da fata sa cu toata zestrea ce va putea alcatui de la vecini batranul tata-socru de la Nord ? Noua, pretinsilor sai salvatori, suparatori chiar prin serviciul adus, mult mai suparatori inca prin persistenta nedibaciei, cu care in general organele guvernului la tribuna si in presa par ca arunca necontenit in fata Rusiei acel serviciu ? sau acelor bulgari umili, supusi, care n-au facut decat sa primeasca serviciuri ? Cine cunoaste inima omeneasca sa raspunda. Este evident ca am facut Rusiei un serviciu, un insemnat serviciu. Mers-a acel serviciu pana la scaparea imparatiei, cum se repeta pe fiecare zi ? Fara armata noastra, Turcia in decompozitiune ar fi izbutit oare a infrange nenumaratele batalioane ale tarului ? Se poate cineva indoi. insa nu mai putin este exact, ca fara armata noastra Rusia ar fi suferit poate indoite pierderi si cheltuieli, si pacea glorioasa din 1878 risca foarte mult a se numi pacea din 1879, tot asa de glorioasa, dar mai scump platita.

Oricum ar fi, noi credem ca ar fi si mai demn si mai politic a mai pune oarecare moderatie in aceste laudaturi. scoala revolutionara, aci ca in toate, nu cunoaste nici tact, nici masura. Pentru dansa, intre slugarnicie si insolenta nu este termen de mijloc. Prin servilismul lor cand se gaseau fata in fata cu printii, ambasadorii, generalii rusi, n-au stiut a apara la timp drepturile Romaniei, care le erau incredintate Prin atitudinea lor nesocotita si violenta de astazi, sunt pe drum de a ne face din Rusia o neimpacata vrajmasa. De aceea avem dreptul sa regretam ca d-l Rosetti cand a fost la Paris, intre o sedinta a Internationalei si un banchet in onoarea Comunei, n-a avut timpul sa mearga sa vaza la teatru: Le voyage de Mr. Perrichon.




Oarecare moderatie


Aceasta pagina a fost accesata de 1170 ori.