Plateste vizirul

Plateste vizirul

de Ion Luca Caragiale

Guvernul a izbutit in sfarsit a se spala pe maini de orice amestec in cestiunea revizuirii. Staruind pana in cele din urma a se ascunde de orice raspundere la spatele credincioaselor sale majoritati, si neascultand dreptele pretentii ale minoritatilor, cari cereau sa stie mai nainte de orice parerea lui in cestiunea israelita, guvernul a lasat asupra camerelor sa ia ele initiativa in aceasta cestiune.

in doua sedinte secrete ale Camerii si Senatului intrunite, guvernul a dat citire la o multime de acte diplomatice, din cuprinsul carora s'a dovedit cu prisos ca numai si numai dansul este vinovat de incordarea acuta la care a ajunsa astazi cestiunea evreilor. Cu toate acestea, guvernul a refuzat categoric a-si arata parerea si a face o propunere in privinta modificarii art. 7, si aceasta pentru cuvintele deja aratate de noi alaltaieri, ca oricum s'ar deslega cestiunea din initiativa parlamentara, pozitia lui ministeriala sa fie salvata. Astfel dar, Camera si Senatul au ales fiecare cate o comisie, care sa se ocupe cu elaborarea unui proiect de modificare a art. 7.

Aceasta lasitate constitutionala, practicata sistematic de guvernul radical, a iesit pana acum pentru dansul la bun capat; vom vedea insa daca socoteala radicalilor nu-i gresita, vom vedea daca pana in cele din urma raspunderea ce va cadea asupra oamenilor dela carma tarii nu va fi cu atat mai mare intr'o zi, poate nu tocmai departata, cu cat dansii au cautat a se spala de orice raspundere.

Ce se va intampla cu cestiunea evreilor ? Asta este intrebarea ce arde astazi buzele fiecarui roman care nu si-a pierdut instinctul conservarii nationale, fie dansul de aminteri de orice vederi politice de partid. Sentimentul public general, un sentiment adanc, nascut din teama unei primejdii nationale vazuta si pipaita, este fatis in contra oricarei concesiuni in aceasta cestiune; - acesta este un adevar pe care nu-l va putea tagadui niciun om care cunoaste bine tara romaneasca. O deslegare a acestei cestiuni ori in ce sens , nu minoritatile o vor putea da, ci majoritatile. Dar oare guvernul crede ca natiunea ar fi asa de naiva sa nu stie ca in astfel de imprejurare, dupa cum mai ales s'au facut alegerile majoritatea si guvernul sunt in fond unul si acelasi lucru ? Cestiunea israelita este oare o cestiune atat de indiferenta pentru tara aceasta, incat numai prin deosebiri formale de nume, prin subtilitati de procedere, sa se poata escamota raspunderea deslegarii ei ? Sa nu se amageasca catusi de putin capii cardasiei liberale-cosmopolite. stie bine tara cine a adus cestiunea evreiasca la incordarea grava de astazi; stie toata lumea cum s'au facut alegerile, oricari ar fi afirmatiile retorice ale oamenilor influentei morale si oricare ar fi rezultatul preponderentei brutale a majoritatilor guvernamentale; oricine stie ca majoritatile aduse astfel ca sa hotarasca de viitorul tarii, de existenta noastra nationala, sunt numai niste trupuri a caror simtire, cuget si vointa stau pe banca ministeriala, sau mai bine zis o galerie de automati al caror resort miscator sta sub degetul d-lui I. C. Bratianu. Dupa sentimentul aproape unanim al tarii, oricat de mici ar fi concesiunile ce s'ar face cerintei tratatului dela Berlin in cestiunea evreilor, tara va fi nemultumita, pentruca o concesiune oricat de mica nu va putea ramane fara rezultate economice mai apropiate sau mai tarzii. Cum va fi dar deslegarea acestei cestiuni ? Spre multumirea Europei si nemultumirea tarii ? in fata tarii, guvernul si in deosebi atunci d. I. C. Bratianu va fi raspunzator. Fi-va deslegarea, din contra, spre multumirea tarii si nemultumirea Europei ? Atunci, tocmai fiindca s'a dat la o parte dela orice initiativa, cu scop de a-si salva pentru moment pozitia ministeriala, guvernul si mai ales d. I. C. Bratianu va fi raspunzator daca aceasta deslegare ar avea vreo urmarerea pentru tara. in orice caz, cu tertipuri bizantine, guvernul nu poate scapa de raspunderea ce are si ce trebue sa aiba in deslegarea cestiunii evreilor.

    *

Cu aluzie foarte isteata la acest al doilea caz, al deslegarii cestiunii israelite, organul oficios si personal al d-lor Rosetti si Bratianu, in numarul sau de azi, contine un articol foarte pretios.

in partea intaia a acestui articol, tara este amenintata, la caz de nesupunere in fata Europei, cu soarta Kedivului din Egipt si cu interventiunea straina. in a doua parte ca sa se mai aureasca putin hapul, se face o paralela intre administrarea finantiara a acelui nenorocit print si aceea a - guvernului conservator. in aceasta parte, dupa toate blagomaniile finantiare obisnuite ale foii radicale, se aduc laude strictei si riguroasei economii, ordinii si probitatii administratiei d-lor Mihalescu-Warzaawsky.

Nu ne intereseaza deocamdata aceste modeste si candide afirmatii. Ceea ce ne intereseaza este sa punem sub ochii cititorilor urmatoarele randuri ale foii oficiose:

Un fapt de cea mai mare insemnatate s'a savarsit zilele din urma in domeniul inaltei politice.

Faptul e insemnat din mai multe puncte de vedere: el are o mare gravitate prin el insusi, si apoi e primul de felul sau; este o inovatiune in ceea ce priveste solidaritatea si actiunea politica a marilor puteri europene. Acest fapt este rasturnarea Kedivului prin actiunea directa si colectiva a puterilor.

Pentru prima oara puterile pasesc in colectivitate la un act de o asa gravitate; pentru prima oara ele depun pe domnitorul unui stat, pentru ca, dupa aprecierea lor, ar fi administrat rau afacerile tarii sale, pentru ca nu si-a tinut ingajamentele fata cu creditorii sai din strainatate, si mai cu seama pentru ca nu s'a supus vointei si ordinilor lor.

Acest act de o suverana nedreptate in ceea ce priveste autonomia statelor, dar care-si va gasi poate o compensare in garantiile ce ar putea oferi colectivitatea europeana, siguritatii fiecarui stat in deosebi, trebue sa puna serios pe ganduri mai cu seama pe tarile cele mici.

in acest ocean agitat de felurite furtuni, ce se numeste politica generala a Europei, pestii cei mari par in tot momentul dispusi sa inghita pe cei mici. Vai de statul cel mic, care va parveni sa dispuna de o data pe toate puterile in contra-i, cum a facut Kedivul ! Vai de el ! daca in orice imprejurari, nu va avea destula dibacie si pevedere spre a dobandi in favoarea-i o parte macar din cei puternici, cu care sa contrabalanseze cealalta parte !

Evenimentul intamplat pe tarmii Nilului trebue sa ne faca sa cugetam serios din multe puncte de vedere, mai cu seama in grelele imprejurari in care ne aflam astazi. Luam act de aceste grave amenintari facute fara nicio rusine si fara nicio teama si M. S. Domnitorului, chiar de catra acei ce sunt singuri vinovati de situatia incordata in care ne aflam. La aceste patriotice, liberale si nationale randuri ale Romanului, nu vom raspunde patronilor sai decat in putine cuvinte.

Daca sunt atat de iubitori de tara incat sa nu admita vreo deosebire intre patria noastra si tara Kedivului, intre situatia Romaniei si a Egiptului, atunci sa admita cel putin ca intre aceste doua tari exista deosebirea regimului. Romania este un stat constitutional, si astfel fiind, in ziua cand amenintarile de azi ale Romanului, de cari am luat act, s'ar realiza, in momentul cand Europa ar pasi ca sa aduca la indeplinire promisiile triste ce ni le fac patronii foii oficioase, dansii si numai dansii ar fi raspunzatori de tot ce s'ar urma. Sa nu uite d-lor, ca in statele constitutionale, de tot ce se 'ntampla, nu plateste Kedivul, ci Vizirul.




Plateste vizirul


Aceasta pagina a fost accesata de 1158 ori.