Romanii verzi

Romanii verzi

de Ion Luca Caragiale


Spiritul de asociatie, trebuie sa constatam cu bucurie, a luat un mare avant la noi.

Numarul deosebitelor societati romane, pe fata sau secrete, este astazi aproape incalculabil.

Romanul cit traieste trebuie sa fie membru in mai multe societati; ba ceva mai mult, sunt romani cari, chiar inainte de nastere, sunt membri in "Cornelia, societatea mamelor romane pentru ajutorul mutual in caz de nastere"; iar altii, chiar dupa ce mor, continua a fi membri activi in societatea de ingropaciune mutuala: in schimbul unei neinsemnate cotizatiuni, orice membru, la caz, doamne fereste, de moarte, are dreptul a fi ingropat cu muzica.

Ca orice roman, am cautat si eu sa fac parte din cat mai multe societati. Pana mai zilele trecute, eram membru la opt; astazi, gratie staruintelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicos Rostogan, am onoare a fi membru la noua. A noua, cea din urma, imi pare mie ca este societatea cea mai binevenita; ea raspunde la o mare si arzatoare necesitate nationala. Cititorul se va convinge indata cat de urgenta nevoie aveam de infiintarea noii noastre societati.

Dar sa lasam pe promotorul infiintarii acestei societati sa vorbeasca...

"Noi, romanii verzi, purcedem de la urmatoarele principii sanatoase de progres national:

A iubi neamul sau e peste putinta din partea aceluia care nu uraste celelalte neamuri.

Un neam nu poate avea vrajmasi in propriile sale defecte; vrajmasii lui sunt numai si numai calitatile altor neamuri.

De aceea, un neam nu trebuie sa-si piarda vremea a se gandi cum sa-si indrepteze defectele si cum sa-si cultive calitatile; el are altceva mai profitabil de facut: sa le numere defectele si sa le ponigreasca sau d-a dreptul sa le tagaduiasca altora calitatile.

Prin urmare, un neam trebuie sa aiba vesnic groaza de celelalte, deoarece existenta unuia n-are alta conditie decat compromiterea completa a altuia.

De aci, necesitatea imperioasa a exclusivismului national celui mai extrem.

Barbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, creste la sanul lor niste monstri, cari jumatate vor iubi pana la nebunie neamul in mijlocul caruia au vazut lumina, iar jumatate il vor uri cu inversunare.

Sa fereasca Dumnezeul strabunilor nostri pe orice roman sau orice romanca sa dea nastere la asa specimene teratologice!

Acestea sunt principiile cari ne-au calauzit cand am pus bazele noii noastre societati.

Noua noastra societate este chemata sa destepte spiritul public national, solidarizand pe toti romanii; de aceea speram, nu! nu speram, suntem siguri ca toti romanii - si cand zicem toti romanii intelegem nu pe toti levantinii, cari se dau drept romani, ci pe romanii adevarati - se vor grabi sa se-nscrie impreuna cu familiile lor in randurile noastre."

Dupa aceasta esentiala expunere de motive, ne grabim a da aci, in stramtul spatiu de care dispunem cateva extracte din


STATUTELE SOCIETATII "ROMANII VERZI"

Cap. I
Despre numele, membrii si emblema societatii

Art. 1. Se infiinteaza in Romania o Societate Romana cu numele de "Romanii Verzi".

Art. 2. Oricine poate face parte din aceasta societate, fara deosebire de sex, de etate sau de culoare politica, daca este roman sau romanca verde.

Art. 3. Emblema societatii va fi un roman verde zdrobind falnic sub calcaiul sau sarpele strainismului, care scrasneste si tipa.

Cap. II
Despre datoriile membrilor societatii in genere

Art. 4. Membrii de orice sex si etate ai societatii "Romanii Verzi" sunt datori sa urasca tot ce e strain si tot ce e de la strain, tot ce nu e roman verde sau tot ce nu e de la roman verde.


Urmeaza apoi mai multe articole unde se enumera cu de-amanuntul tot ce nu este verde romanesc si care trebuie sistematic respins de orice membru al societatii, ca, de exemplu, sentimente neromanesti, arta neromaneasca, idei si spirit neromanesti.

Apoi:

Art. 9. Se excepteaza de la aceasta regula capitalurile neromanesti.

Statutele prevad infiintarea unui organ de publicitate al societatii, cu titlul de Romanul Verde, pus sub directiunea unui comitet de patruzeci membri, iar comitetul sub presedintia eminentului meu amic, M. Ch. Rostogan.

in acest comitet nu vor putea figura, mai mult de jumatate, membrii nevarstnici.

Ziarul Romanul Verde va fi redactat de toti membrii societatii: fiecare membru, indiferent de varsta sau sex, va fi dator a colabora macar o data la luna cu un articol de fond.

Se-ntelege de la sine ce idei e chemat sa propage Romanul Verde.

Mai departe, statutele arata ca indata ce societatea "Romanii Verzi" va numara o suta de membri, se va declara constituita si va proceda la alegerea comitetului.

Cap. III
Despre datoriile membrilor minori ai societatii

Art. 30. Membrii minori ai societatii, indiferent de etate si de sex, sunt datori a fi cat se poate mai curati.

Art. 31. Ei sunt datori a asculta pe parintii lor de ambe sexe, de preferinta pe acei care sunt membri activi ai societatii.

Art. 32. Acei care urmeaza la scoala nu pot, sub nici un cuvant, sa se joace cu conscolari straini; ei trebuie sa se joace numai cu conscolari romani verzi, de preferinta cu membrii activi ai societatii.

Art. 33. Membrii minori ai societatii sunt obligati a obtine note bune numai la profesorii romani verzi, de preferinta la acei cari sunt membri activi in societate.

Cap. IV
Despre datoriile membrilor de sex feminin

Art. 40. Membrele societatii sunt datoare sa fie virtuoase ca niste matroane romane.

Art. 41. Membrele societatii sunt datoare sa devie bune mame romane.

Art. 42. Ele sunt datoare a naste copii sanatosi dupa preceptul strabun: mens sana in corpore sano.

Art. 43. Membrele societatii care sunt inca june domnisoare sunt datoare sa se marite numai cu romani verzi, de preferinta dintre membrii activi ai societatii.

Art. 44. La cazul cand o juna domnisoara s-ar marita cu un roman verde, care insa nu face parte din societate, este datoare a-l inscrie imediat printre membrii activi.

Art. 45. indata, ce o membra devine mama, ea este datoare sa-si inscrie imediat copilul in societatea "Romanilor Verzi".

Art. 46. Membrele societatii sunt datoare a-si boteza copiii cu nume strabune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca Cicerone, ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone etc.

Art. 47. Membrele mame sunt datoare sa dea copiilor lor o educatiune materna in limba materna. Sub nici un cuvant apoi, nu-i slobod sa incredinteze educatiunea copiilor la alte guvernante decat romance verzi.

Art. 48. Ele sunt datoare a da singure sa suga copiilor, alaptandu-i in acelasi timp cu sentimente si idei de roman verde, conform statutelor de fata.

Art. 49. in cazul cand un membru nu ar avea lapte, sau, intamplator, nu i-ar fi sfarcul mamelelor perforat, sau s-ar gadila prea tare, sub nici un cuvant nu va putea lua o doica straina, care ar da copilului sa suga lapte strain, alaptandu-l in acelasi timp cu sentimente si idei straine; ci va fi datoare sa ia o doica romanca verde, de preferinta o membra activa a societatii.

in capitolul despre membrii de sex masculin ai societatii, statutele impun aceleasi obligatiuni si tatilor ca si mamelor, afara, se-ntelege, de obligatiunile privitoare la alaptare.

Se intelege ca orice abatere de la indatoririle statutelor atrage dupa sine: intaia oara un avertisment, a doua oara o amenda si a treia oara excluderea, in sedinta plenara, a membrului vinovat din societatea "Romanilor Verzi" si declararea lui ca strain de neam.

Abaterea de la indatoririle privitoare la alaptare atrage dupa sine de la intaia oara pedeapsa excluderii.


Moftul roman, nr. 6, 6 mai 1901




Romanii verzi


Aceasta pagina a fost accesata de 3341 ori.