Savantul

Savantul

de Ion Luca Caragiale


Important barbat - barbat serios.
Membru in toate societatile culturale nationale si internationale, prefera dintre acestea pe cele de ginte latina. Daca nu e inca in Academie, are sa fie.
E un exemplar de lux in galeria moftangiilor romani si costa scump.
Teorii noua din carti vechi - inventiuni pe cari strainii, vrajmasii Romaniei, apuca de le fac mai-nainte - studii speciale - misiuni la statiuni balneare - comisiuni si delegatiuni - conferente savante, un fel de pot-pourri de fapte diverse stiintifice - apoi directiuni de institutiuni si publicatiuni - toate astea trebuie sa coste scump.
Tipul nostru iubeste, mai presus de orice, stiinta si Rromania, carora le sacrifica activitatea, linistea, sanatatea, familia sa, tot. El sustine ca stiinta, desi esential umana, trebuie, mai ales la o natiune mica si tanara ca a noastra, sa fie nationala. El constata in fiece moment cu mandrie progresul prodigios al stiintelor romane.
El dirijeaza un institut national savant sau, daca inca nu pana acuma, va inventa unul sau doua pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromaniei, care este si trebuie sa fie centrul si farul cultural in Peninsula Balcanica... Ar fi o rusine sa lasam pe Bulgaria sa ne ia inainte!
De exemplu. Este absolut indispensabil sa intemeiem un institut pentru domesticirea, prasirea si educatia licuricilor - lampyris resplendens - avand misiunea de a studia un nou sistem de luminare a oraselor rregatului cu aceste interesante ganganii fosforescente. inchipuiasca-si acu orice rroman cu dorr de tarra cata economie si ce lumina! stralucitoare, gratuita si - igienica!
Dar pentru asta, savantul nostru, barbatul ingenios, patriotul neobosit, care a descoperit aceasta luminoasa idee, trebuie sa calatoreasca in cele doua emisfere, spre a studia, primo: deosebitele sisteme de luminare a capitalelor mari, secundo: diferitele spete de lampyris resplendens... Dupa spusa entomologistilor, exista pana acuma vreo patruzeci, afara, se-ntelege, de acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru.
Moftangiul stiintific este sacrosanct.
Nici un guvern nu cuteaza, nu gandeste macar sa se atinga de el si de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi in guvern care ar vrea sa stinga lumina, sa rearunce Romania in obscuritate! Din contra, la fiece buget nou, trebuie sa se creasca cifra respectiva - progresul stiintei reclama si alt progres: progresul paragrafului respectiv.
si toate astea, fiindca stiinta e mai presus de luptele politice; guvernele sunt trecatoare, stiinta e eterna intr-o tara eminamente constitutionala, apa trece, moftangiii raman.
Cand moftangiul e un imbecil, ii pasa de critica mai putin decat ii pasa unui suveran african de opiniile presei europene; cand are oarecare talent si spirit, critica-l iriteaza si-l neodihneste ca pe o cocheta batrana care se teme sa nu se afle in sfarsit ca are dinti falsi si par prepus. De aci se vede cum intre moftangii, cei de spirit si cu oarecare talent sunt mai slabi de inger decat imbecilii.
Culmea moftangiului savant: a-si comanda statua inca din viata si a prezida la inaugurarea ei si la apoteozarea sa - a acestui mare luptator national in ogorul stiintei rromane!

Moftul roman,  19 februarie 1893





Savantul


Aceasta pagina a fost accesata de 1771 ori.