Scrisoare

Scrisoare

de Ion Luca Caragiale

Stimate domnule Director

Am citit in Romanul de joi 14/27 Aprilie, intre altele ca:

Scriitorii din Romania pot veni intre romanii din Ungaria, numai si numai ca literati, ca sa-si recite operele lor, sa faca adica petrecere de salon literar; n'au dreptul aci sa se vire, nici chiar sa aiba pareri, in afacerile interne ale romanilor supusi ungari...

Si mai departe, ca:

Romanii din Ungaria nu pot deloc admite in afacerile lor interioare, in neintelegerile lor nationale, vreun amestec al scriitorilor din Romania, fiindca un asa amestec, nu numai ca nu le poate face vreun bine, dar chiar deadreptul le aduce stricaciune...

Neavand in fata-mi numarul acela al ziarului dv., nu pot da citatul textual; dar indraznesc a garanta despre exactitatea stricta a intelesului. in alta foaie oricare, niste cuvinte cu asa inteles ar fi trecut neluate 'n seama; dar aparand in coloanele Romanului, organul autorizat al partidului national, fireste, capata o deosebita greutate, si, astfel, nu pot fi lasate a trece fara oarecare desbatere.

Stimate domnule Director, iertati-ma: eu cred ca judecata ziarului dv. in aceasta privinta nu este - cum sa zic mai potrivit ? - nu este cu desavarsire la adapost de orice impotrivire intemeiata. si sa vedeti de ce... Mai intai, dati-mi voe sa va 'ntreb: nu vi-se pare si dv. ca, dela o vreme 'ncoace, noi Romanii, in genere, dam o exagerata importanta literaturei, ca sa nu zic literatilor ?

Literatura... Poezie...

Da... Poezia - cand e poezie, nu cand numai vrea sa fie - oricat ar parea de inutila unor filisteni, isi are inalta ei utilitate...

Ea poate imbarbata omenirea la razboiul contra raului si la cucerirea binelui; o poate consola de jertfele seculare intru cautarea mai-binelui; o poate face sa zambeasca atunci cand e doborata de osteneala; o poate face sa-si tina capul in sus spre cer cind este mai adanc umilita de bataile naturei oarbe; o poate face a intrezari o clipa adevarul vecinic, ce nu-i e dat sa-l vaza vreodata...

Toate astea le poate face poezia, fiindca ni-se infatiseaza invaluita din crestet pana 'n calcaie in acel prestigiu mistic pe care nimeni nu l-a definit pan'acuma; fiindca este fiica luminii; fiindca, intr'un cuvant, este... frumoasa; iar frumusetea este de la Dumnezeu... Pas de te pune cu puterea lui ! Dar, fara indoiala, un literat care are deplina constiinta de puterea si menirea artei litarare trebue sa stie ca, oricata slava i-ar face unei natiuni, astazi si'n viitor, poezia ei, in adevar originala si serioasa, acea natiune, de dragul celui mai genial poet, nu-si poate uita de interesele ei reale si pozitive, de grelele ei pasuri de zi cu zi. Da, este nobil si minunat lucru poezia; insa cu ea nu se poate nici stinge incendiile, nici jugula epidemiile, nici birui navala apelor cutropitoare, nici hrani lumea flamanda, nici preface materia chaotica si inutila in forma rationala si utila.

si oricare literat - afara, se 'ntelege, de unul dintre cei cari vor numaidecat a fi importanti - trebue asemenea sa stie ca ceea ce in adevar este important pentru cultura si istoria fiecarui popor si pentru ale lumii intregi, nu este literatul, ci literatura, opera literara... Cate opere literare, ca si opere de alte arte frumoase, stralucesc de veacuri, spre onoarea si admiratia omenirii, fara sa li-se cunoasca anume autorii !... Ce a pierdut omenirea posedandu-le opera acestora, dar necunoscandu-le numele ?

Deplange cineva moartea unui Tacit sau a unui Sofocle, ori nu se poate mangaia de lipsa operelor lor pierdute ?

Iar importantei operelor literare ii pot da sanctiune, nu scurta zi de astazi, nu o serata cat de lunga de maine, nici o si mai lunga sedinta solemna de poimaine a unei Academii, ci zilele nenumarate ale viitorului fara de margini socotite. De aceea, pe un literat, care are deplina constiinta de arta lui, un orcan de entusiasm al contemporanilor, recolta de flori a unei intregi primaveri, ramurile toate ale unei vaste paduri de stejari, nu-l pot mangaia de acea adanca indoiala despre sine, care le lipseste numai celor lipsiti de adevarat dar. si, astfel, naste intrebarea: de ce ar veni un scriitor, ca atare, in mijlocul dv. ?... Numai pentru a smulge in treacat succese de stima in produsele pur literare ? - Nu, desigur... Un scriitor strain poate fi indemnat sa vie la dv. si de alt imbold decat dorinta unei desarte satisfaceri a amorului propriu...

intru cat, ori-de-unde ar veni el, nu si-ar permite a infrunta legile Statului dv., sau turbura ordinea politica, ori nesocoti buna-cuvinta sociala, de ce nu s'ar amesteca si el, cu deplina politeta fireste, in desbaterile dv. ?... De ce ar fi considerata ca o indiscretie condamnabila - bunavointa lui de a da, in marginile celor mai modeste mijloace, o mana de ajutor la nevoile dv. politice si sociale ?... De ce, oricat ar fi de neinsemnat ajutorul lui, omul acela sa fie expus la una dintre cela mai dureroase ofense - nesocotirea si respingerea binelui inchinat cu sincera intentie si cu toata dragostea ?

si daca aceste intrebari se pot pune despre un scriitor ori-de-unde, fireste ele se pot pune si despre unul din regatul vecin si aliat cu al dv. De ce v'ar parea ciudat si inadmisibil sa-i treaca prin minte unui scriitor roman, ca ar face o fapta buna incercand a va ajuta in straduintele dv. dupa puterile lui fie cat de slabe ? si, aci, sa-mi dati voie a va spune in cateva cuvinte pentru ce asa ceva e foarte natural sa treaca prin mintea unui scriitor din Romania. Iata. Noi, cetatenii regatului roman, ne dam bine seama de cata importanta are pentru noi alianta cu regatul dv.; deci, noi ne simtim de-aproape interesati la buna dv. stare, la cultura dv., la raporturile, ce dv., ca entitate etnica, le aveti cu concetatenii dv. maghiari - fiindca, cu cat dv. veti prospera si veti fi mai multumiti, cu atat va veti intarii Statul dv., si cu cat il veti intari, cu atat noi, cei din regatul roman, de aceeasi limba cu dv., vom capata mai multa consideratie in ochii puternicului nostru aliat, fireste cu atat mai multa cu cat forurile competente vor intelege, ca si noi, cu povetele noastre, cu cultura noastra, in fine cu sprijinul nostru moral, am putut intru catva ajuta la progresul dv.

Daca un scriitor strain ar veni in mijlocul dv. cu gandul, nu de a hrani vrajba dintre conationali, ci de a o potoli; nu de a propaga ura si dusmania, ci dragostea si buna intelegere echitabila intre cetateni, - acea draoste si intelegere la care trebue sa fie interesate si bravele dv. popoare si puternica dv. monarchie, - de ce sa nu-l primiti bucuros ?

inchipuiti-va, ca un scriitor strain, care v'a privit de departe viata publica - vine in mijlocul dv. sa va zica:

Iata, acum sunteti in pragul unei marete miscari politice si sociale, dela resultatul careia atarna adanci prefaceri in regatul vostru, imperios reclamate de cerintele veacului...

Lasati de-o parte orice vrajba, uitati orice interese particulare, jertfiti orice ambitiuni sau tafne personale, si, fara gand ascuns, dati-va toti pana la unul mana frateste pentru reinchegarea integrala a solidaritatii nationale... Cea mai mica neintelegere intre voi va poate micsora in mod incalculabil autoritatea, care v'ar trebui ca sa va amestecati si voi (cum sunteti chiar datori, ca popor cuminte si credincios Statului vostru) la rezolvirea unei supreme chestiuni !

Cand - in modul cel mai politicos, fara a-si uita o clipa de respectul datorit legilor Statului dv. cat si cuviintelor sociale; fara a-si permite sa pomeneasca in rau numele vreunei persoane, ne-mi-te sa cuteze a-i aduce vreo ofensa, - un scriitor, fie chiar din Romania ar veni sa va vorbeasca astfel, spuneti drept, stimate domnule Director, asa e ca, daca n'ar izbuti sa va faca vreun bine, cel putin, de stricat, nu v'ar putea intru nimic strica.

Sunt sigur, ca veti raspunde si dv. - nu.

De aceea, sper, ca nu voiu comite o indiscretiune cand voiu indrazni a va mai ruga sa binevoiti a-mi acorda ospitalitatea Romanului, valorosul organ autorizat al partidului dv. national.

Pana atunci, va rog stimate domnule Director, sa primiti salutarile mele cele mai distinse.

Al dv. devotat servitor

I. L. Caragiale




Scrisoare


Aceasta pagina a fost accesata de 1523 ori.