Despre cometa

Despre cometa

de Ion Luca Caragiale


Prelegere populara


D. Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog si director al scoalei model "Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se intereseaza de miscarea noastra culturala, asa ca sa ne scutim de a-i mai face vreo reclama. Ne marginim doar sa dam aci, cu sfintenie, prelegerea pe care d-sa a tinut-o, in fata scolarilor sai, asupra cometei de luni 1, marti la 2 noemvrie.

Pentru ca sa guste cititorul si mai bine aceasta productiune, trebuie sa-i amintim ca vechea noastra cunostinta, eminintele pedagog d. Mariu Chicos Rostogan, totdeauna, inainte de e si i, pronunta pe: n ca gn frantuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca ss, etc. Pe ici, pe colo, pentru a tinea desteapta aceasta amintire, transcriem cat se poate mai exact felul de pronuntare a eminintelui pedagog, lasand cititorului sa suplineasca partile din cale-afara originale.

Iata prelegerea d-lui Mariu Chicos Rostogan:

Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu urmatorul tircular:

"Domnule director,

in apropierea zilei de prima novembre, lumea toata si mai cu seama masele populare sunt adanc miscate de profetia savantului Falb asupra sfarsitului lumii prin intalnirea pamantului cu cometa lui Biela.

Ministeriul va invita dar cu onoare a face copiilor din scoala dv. o prelegere populara despre comete in genere si despre falsitatea prevederilor sinistre, adica despre imposibilitatea unei ciocniri a planetei noastre cu un alt corp ceresc.

stim cu totii ca influenta generatiunilor cari traiesc simultaneu este reciproca. Astfel, copiii, mergand pe la caminurile lor, ar duce imbarbatarea de care au astazi atata nevoie masele populare ignorante, a caror imaginatie este totdeauna pornita la superstitiuni si la credinta in supranatural.

Primiti, domnule director, distinsa noastra consideratiune."

No! auzit-ati numa cum se esprime onoratul ministeriu catra migne, ma?... "cu onoare!" si... "ghischinsa noastra consideratiune!..." Numa voi, niste ratagni, nu cunoasteti raspectul, si doar ghestul va mustruluiesc...

Ne vom ingheplini asedar misiugnea si va vom face o prelejere ghespre comeata.

scolarul Ionescu: Apoi, a trecut...

Profesorul (aspru): Nu fa larma, spurcaciune!... Silentium si atentiune, ca-z intram in makerie!

Numele "comeata" iaste ghe janul femenin: o comeata, doua comeate, si gheriva ghe la coma, coama, capelura, pleate lunji, respective: comata, comeata, astru pletos, vulgo stea cu coada.

Aparitiunea comeatelor au esartitat togheauna inraurire asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atata mai mult ca aceea aparitiune au fost pretesa ghe bolizi, mecheori, asteroizi, cari se arata ca o ploaie ghe steale si cari...

scolarul Otopeanu (ridicand mana-n sus): Dom'le!...

Profesorul: No ! ai vreo observatiune de facut?...

scolarul Otopeanu (in picioare): Dom'le, mama-ntr-o seara, iarna trecuta, a vazut ploaie de stele, afara...

Profesorul (impacientat): He!... ca-z doara nu era sa le vaza-n bordei...

scolarul: si eu si cu taica eram culcati, si cand a intrat mama in casa si ne-a spus sa iesim afara sa vedem, taica n-a vrut.

Profesorul (mai impacient): Ha!

scolarul: Zice taica: "Nu ies din plapuma pe gerul asta, sa stiu de bine ca ploua si carnati..." (scolarii rad.)

Profesorul (foarte impacientat): Tata-tau este un azin, carele nu stie sa-ti ghea o educatiune zolida. (Copiii rad mai tare; profesorul foarte aspru:) - No! basta!

Merem mai gheparte si intram in ghemonstratiune. (Coboara la tabla, ia tibisirul si desineaza, nu tocmai exact, o elipsa cu focarele foarte departate.) No, acuma, Birsascule, tu carele ai mai multa aplicatiune la machemachica, spune-ne doara ce am vrut eu sa prezent aici?

scolarul Birsescu: Un... castravete, domnule.

Profesorul (stapanindu-si un zambet simpatic): Manca-l cu muma-ta! (Schimband repede tonul:) Tot la foale ti-i gandul, sa le-n-dopi!... Nu-i castraveche, mancaule!... e o elipsa, o curba lunguiata, care are duplu tentrum; unul aici in punctul omicron, si alt tentrum togma dincoace, la ceilanta estremitache, in punctul omega. Aceasta-i calea comeatii.

No, acuma pornim, ma rog, cu comeata de dincolo de punctul omicron pe calea ei, si merem, merem, mereu merem catra soare, carele iaste in primul tentrum, omega. (Urmand, dupa metoda intuitiva, cu creta pe linia elipsei, profesoml simuleaza cresterea si descresterea mersului cometei.)

Cu cat se apropie ghe soare, astrul pletos isi actelareaza amasurat mersul sau, netasare crestendo, simtind acea atractiune puchearnica, ca un scoler diliginche cand s-apropie de focarul luminii intelectuale si morale, de scoala si de profesorele sau... Apoi, cu cat se departeaza de la primul tentrum si mere catra al doilea tentrum, se leneveaste amasurat si imbla-ncet si tot mai incet, descrestendo ca un scoler puturos si fara aplicatiune (cu dezgust), carele preajeta la datorinta.

Exempla dotent: bunaoara, intai ca Birsascu Stipiogne, si al doilea ca Ioanescu Agnibal alias agnimal! (Rasete.) Silentium!...

Pentru aceea doara, cu toate calculatiunile si operatiunile alghebraice asupra protesului mehanic, ca a plus b musai ca este, ma rog, ecval cu t, comeata nicighecat nu vine pretize.

scolarul Ionescu : Zicea ca vine ieri seara, dom'le.

Profesorul: Au zis tata-tau...

scolarul: Nu, dom'le; Falb...

Profesorul: Ai vazut tu pe Falb...

scolarul: Nu, dom'le, era in Universul si-n toate gazetele...

Profesorul (grav): Ugniverzul, doara si toate gazetele cvotighiene nu sunt competente in cauza; pantru asa un lucru trebuie sa conzultam publicatiunile spetiale, cum e bunaoara Mundus oder todiacon, "Univerzal-transtedental-cosmologhise-astronomise-meteorologhise Flighende Bleter" acea publicatiune de fala care apare o data la luna si in care se arata talebritatea erughitiunii germane, pantru carea, ca s-o poata cineva pricepe, musai sa aiba stiinta ghespre ratiunea pura, musai sa stie jugheca ca Kant. (scolarii rad tare.)

Faveke lingvis! vitelor si grobianilor, cand caut sa va scot din acele credinte ratacite, a caror consecventie este ignorantia si imbetilitachea!... Caci au fost prosti si neghiobi, stultorum numerus infignitus !cari au crezut cum ca orice comeata iaste un samn, o amenintare, o piaza rea...

scolarul Otopeanu: La noi, la Otopeni, spune, dom'le, tata, ca s-a starpit toate vacile cand a venit cometa ailalta.

Profesorul: Dar muma-ta de ce nu s-au starpit, boule?...

No, merem mai gheparke... fara collocvium! Sa vedem numa care este posibilitatea de o intalnire a globului terestru cu cometa lui Biela.... (Hotarat:) Apoi, asta nu-i slobod, asta nu se poate, deoarece toti erughitii au proboluit negativa! (Cu siguranta:) Natura non fatit zaltus, ma prostovanilor! Ea au pus doara ghestul spat, ca sa aiba loc corpurile ceresti sa imble care-ncatrau in univerz, fara coliziune, fara craval: sa aiba fiecarele pantru trubuintele respective comoghitachea lui! (scolarii rad foarte tare si fac zgomot.)

Profesorul: Nu larma, ratanilor inconstii! nu radeti ca ruralii, cari n-aveti decat instincturi chelurice si nu simtiti penetratiune la contamplatiunea naturii carea (cu multa elevatiune) dupa cum lucra este, ma rog, pantru spectatoriul cu perspicatitache, un spectacol plin de admiratiune si veneratiune!...

No! acuma vaz't-ati ca ieri nu s-au intamplat nimica... De ce n-ati vin't la scoala ieri, sa azistati impreuna cu profesorele vost'?...

scolarul Barsescu: Ni-era frica de cometa...

Profesorul: Frica, ha?... No, du-che!

scolarul Ionescu: Eu am venit, dom'le, cu Popescu Ion si cu Otopeanu Marin, si-am stat de la doua pana la patru, si dumneata n-ai venit.

Profesorul: Ha!

scolarul: si cand i-am spus mamii, a zis ca n-ai venit de frica cometii.

Profesorul (suparat, cu humor amestecat cu dispret): Pe mine sa ma-nvatati corajul, tu si cu muma-ta, niste loaze! pe mine? care, in catane, la Zolfarino, unde au fost si cu frantozul si cu talianul, am avut un frache mai mare undrofitir in gavaliri si un unchiu de pe mama fetfebel la granatiri!... Voi! pe migne! Vezi numa! (Transportat, canta cu mult avant eroic:)

    "La Zolfarino ghe vale,
    Mere-un ghenaral calare
    si tot striga-n gura mare:
    -imparache inaltache!
    Pugne pase, nu che bache,
    Ca-ti perzi catagnele toake!

        ...und zo waiter ..."

(Copiii aplauda si rad.)

Profesorul: Nu larma, vitelor, cari n-aveti respect ghe istoria neamului!...

Merem acu mai departe, sa vorbim de tempratura comeatii si apoi de conzistentia ei, pentru ca mai apoi, la urma, s-ajungem, ma rog, la concluziunea aceea, cum ca nicicand n-avem sa ne temem de sfarsitul lumii, carele nu se poate.

No! temp'ratnra! (cu multa volubilitate:)

Vremea, ma rog, se-mparte, dupa cum au proboluit telzius, in doua parti, cari se despart una de alta la acel fixum, carele se cheama zero-graduri sau nul... De-acolo, aceea care mere-n sus -Birsescule, fii atent! - este partea calduroasa, si aceea care mere-n jos - Ioanescule, nu casca gura, ca intra musca! - este partea friguroasa, iar la nul, ma rog, apa - Popascule, vrei sa manci bataie! - apa prinde pojghita.

De aceea, iaste iarna si vara, dupa cum arata la termometrul lui telzius, respective tentigrad, iar acei cari stiu carte, iar nu ca poporul de rand, numesc caldura plus si frigul minus. Prin urmare, e proboluit cu metoaghele moghearne cum ca comeata este totdeuna in minus: despre o inflamatiune dara nu poate fi vorba.

No! acum conzistentia. (si mai volubil:)

Conzistentia comeatii conzista din materia cea mai faina din toate puncturile de vedere a senzurilor noastre; mutachis mutanghis, mai faina decat o besica de sapun, ma rog!

Materia in jenare e doar ceva, ma rog, carele nu esista, ci e mai apoi numa o insusire a lucrului in sine carele iaste o enerjie, carea nu se stie si pe carea semper ignorabimus ! ... Aceea apoi nu-i ghe nasul vost', niste mucosi! ca e prea inalt; aceea o veti studui cand veti imbla la Univerzitache, cum am imblat si eu. De nasul vost' este doar aceea care va spun eu, cum ca destulu-ti-i vorba maiastra a marelui jeniu Neftone, ca o comeata cat de mare, macar ca de-aici pan' la Budopesta, prin condensatiune, o poate vari intr-un... intr-un... fingherhut ... palaria ghejetului... ghejatar... vulgo naparstoc.

No, acuma, concluziunea.

Mereti acasa si spuneti tata-tau si mumi-ti, respective parintilor vostri ignoranti, sa nu mai fie neghiobi sa aiba frica ghe fignis munghi, ca cine crede in superstitiuni devine ridiculos fata cu stiinta si merita ghespretaluit.

(scolarii rad, Ionescu mai tare ca toti.)

Profesorul (dand din cap cu dispret catre Ionescu): Las' pe altii sa rada; nu raghe tu, urecheatule, ca eu che urechesc inc-o toana; che fac numa apoi sa vezi steale si comeache ziua miaza mare! intalesu-m-ai?

(Copiii devin din ce in ce mai impacienti si mai zgomotosi.)

Profesorul: De aceea trubuie ca sa avem pantru stiinta cel mai nalt respect, dar totdeodata cu ceea mai profunda moderatiune, ma rog. Ca-z stiinta nu trubuie tractata in mod excluzivist, nici ca pe o zeita ce sta in ceriu, cum spune Schiller, nici ca pe un dobitoc ghe muls !

(Copiii devin si mai impacienti, si mai zgomotosi.)

Profesorul (ridicand emfatic tonul pe masura ce creste zgomotul scolarilor): Aignem ist ghi visensaft, ghi hohe, ghi himlise Ghiotin... magarilor! ghem anghern, ghi tiuhtighe Kuh... boilor! ghi in mit Butern fersorct... porcilor!

(Profesorul iese cantand "La Zolfarino ghe vale"; copiii ies foarte veseli dupa el, facand un zgomot nemaipomenit.)


Universul, 12 noiembrie 1899




Despre cometa


Aceasta pagina a fost accesata de 3685 ori.