Greu de azi pe maine ...

Greu de azi pe maine ...

de Ion Luca Caragiale


sau unchiul si nepotul

"Nu trebuie, domnul meu, sa aiba omul judecati extreme, fiindca lumea traieste din pornire, nu prin judecata. Omul cuminte, mai cu seama avand norocul sa fie sus-pus, este totdeauna ingaduitor cu lumea lui; de aceea, avem si vorba veche foarte inteleapta: lumea n-o putem indrepta cu umarul. Fiecare dintre noi vede lipsurile si cusururile societatii noastre; fiecare este dator a cauta sa le constate, sa acopere lipsurile si sa departeze cusururile, si-ncet-incet, fiecare luptand in sfera lui de actiune, sa realizam cu totii, daca nu idealul unei societati, macar o societate mai cioplita, mai cuminte si mai morala. Fireste, cand vedem atatea nedreptati, atatea prostii si greseli, atatea fapte urate, unele deplorabile, altele ridicule, se revolta in noi dreapta judecata, si fiecare dintre noi, dupa putere, protesteaza si-ncearca sa-nfiereze raul. Dar sa nu credem vreodata ca protestarile si opintirile noastre vor face sa sara lumea din fagas deodata, si, de unde se zbatea-n mocirla, sa iasa curata si sa porneasca pe calea cea buna si dreapta. Greu si foarte-ncet, stimatul meu domn, se dezradacineaza obiceiurile si naravurile vechi... Cu toporul, se curata padurea; lumea se curata cu vremea si cu rabdare... nu asa, de azi pe maine!..."

Cam astfel de predica am tinut eu odata intre patru ochi unui barbat foarte sus-pus, si " desi, in naivitatea mea, credeam ca am sa-l ating si sa obtiu de la el, nu vreo nedreptate, ci dreptate " mi-am racit gura degeaba...

Un barbat excesiv de scrupulos " o adevarata anomalie intr-o vreme si intr-o societate, care, daca ne putem exprima astfel... " in fine, scrupulos prea din cale-afara!

si ce asa de mare hatar ii ceream?... Judece orcine. Saptamana trecuta, venise la mine o vara buna a ilustrului meu... E o femeie foarte de isprava; a ramas vaduva de tanara cu o pensioara de la barbat, si n-a mai vrut sa se marite, ca sa-si poata ingriji de copil, un baiat. A muncit, l-a crescut si, dupa atata necaz, l-a vazut flacau mare cu... cariera lui. Ceea ce e ciudat e ca femeia asta are toate calitatile de inima (cum ar zice un autor de novele, iubitor de amanunte psihice), toate calitatile morale; dar despre cele intelectuale, daca vrem sa fim drepti, trebuie sa spunem ca natura a fost foarte vitrega in privinta-i... si cu toate astea, femeia si-a crescut baiatul foarte bine; e un tanar model: aplicat la-nvatatura; examene stralucite " cam timid " asta nu face nimica: putina timiditate nu sade rau unui tanar cand face in lume cei dantai pasi.

Cum spusei, cucoana a venit sa ma roage sa merg la varu-sau, barbatul cel sus-pus, sa-l rog a proteja pe baiatul ei, care de sase luni s-a intors din strainatate cu diploma de doctor in drept si... nu poate capata o slujba cat de mica.

" Bine " zic " de ce nu te duci d-ta in persoana? iti este var bun, si stiu cat datoreste parintilor d-tale care l-au ajutat pe vremuri sa ajunga asa de sus.

" M-am dus de trei-patru ori; dar ma tot amana; si, drept sa-ti spun, o data... nici n-a vrut sa ma primeasca; nu mai indraznesc.

" De ce nu se duce tanarul? ca nepot.

" S-a dus o data; dar l-a primit foarte brusc... si cum e el timid, nu mai are curaj sa mearga...

" Atunci lasa " zic " ma duc eu...

si m-am dus.

Ilustrul, care ma primeste totdeauna bucuros, ca sa ma bata pe umar cu multa bunavointa protectoare, de la primele mele cuvinte in favoarea nepotului sau, mi-a raspuns:

" Mon cher, trebuie sa ispravim odata cu sistema asta nenorocita: care cum vine din scoala cu un petec de hartie, nici nu stie sa se stearga bine la nas, si pretinde a-nvata barbieria pe capul statului, cu leafa si diurna din buget! Sa mearga tanarul sa munceasca; sa se lupte cu lumea! Pana cand, orce tanar, cum iese de la tata mamei, sa treaca la tata scoalei, si pe urma, de la tata scoalei, la tata bugetului? D-ta intelegi ca nu mai merge cu vechea sistema: romanul sa se nasca bursier, sa traiasca functionar si sa moara pensionar... E vreme sa ispravim odata...

" Dar, in fine " zic"un baiat asa de distins... si nepotul dumitale...

" A! ma-ntrerupe ilustrul meu; un cuvant mai mult... Trebuie sa ispravim odata si cu nepotismul!... Am fost si voi fi totdeauna contra nepotismului " este iar o buba inveterata a societatii noastre, o gangrena a statului nostru, un dar funest pe care ni l-a lasat epoca de neagra si infama memorie a fanariotilor!... Nu pot face nimic pentru protejatul d-tale, tocmai ca mi-e nepot... Iarta-ma, am scrupulurile mele de constiinta...

" O, doamne! am exclamat.

si i-am tinut predica aratata mai sus. Pe urma nu m-am lasat si i-am adaogat:

" in fine, si eu sunt contra nepotismului, contra acestui narav stravechi, de care este atat de bolnava societatea noastra; si nu pot decat aplauda pe un barbat de stat, care are, ca d-ta, in programul sau, starpirea acestui dar funest pe care ni l-a lasat mizerabila epoca a infamelor domnii fanariote; dar daca trebuie sa fim cu totii contra nepotismului, asta nu insemneaza, cred eu, ca trebuie sa fim si contra nepotilor. inteleg, pe nepoti sa nu-i protejam indeosebi; dar sa-i persecutam fiindca ne sunt nepoti!... Atunci, la nasterea fiecarui roman, parintii ar trebui sa se roage lui Dumnezeu:"Fereste, doamne, pe acest copil al nostru sa n-ajunga vreun unchi al lui la putere!"

" Nu zic asta! mi-a raspuns ilustrul.

" Apoi, atunci, poate ca are acest nepot vreun cusur ca om; caci, din faptul ca intamplarea l-a facut nepotul d-tale, nu-i poate face nimini vreo vina... si fireste, daca are protejatul meu vreun cusur, atunci alta vorba... As dori insa sa stiu...

" Nu! zise cam nehotarat ilustrul; nu pot spune ca are vreun cusur... dar... dar... oarecare veleitati si pretentiuni de personalitate... de independenta... de autoritate... cum am zice, fumuri juvenile... fiindca asa sunt toti tinerii din ziua de azi... isi inchipuiesc ca-n fata unei diplome, cu care vin de pe bancile scoalei, are sa le caza toata lumea-n genunchi si sa-i urce-n cap... Asta nu merge!... Un tanar trebuie sa fie modest... in fine, deocamdata nu sunt locuri... Mai e vreme... e tanar, poate sa mai aiba rabdare... om mai vedea... sa ne mai gandim...

"A! zic eu in gandul meu... atunci, partida nu-i pierduta!..." si, prezentandu-mi umarul sa mi-l bata cu bunavointa protectoare, am salutat cuviincios pe ilustrul meu, si imediat m-am dus drept la nepotu-sau.

" Tanarule " i-am zis " viu acuma de la unchiul d-tale, pe care desigur d-ta l-ai cam suparat...

" Eu? cu ce?

" Cu ce? cu ce? stiu eu?... poate cu... oarecare veleitati, or pretentiuni de personalitate... de independenta... de autoritate... cum am zice, iarta-ma, fumuri juvenile... caci asa sunteti toti tinerii din ziua de astazi... va-nchipuiti ca-n fata unei diplome, cu care veniti de pe bancile scoalei, are sa va caza toata lumea-n genunchi si sa va urce in cap... Asta nu merge !... Un tanar trebuie sa fie, cum sa zic?... modest...

" A! zice tanarul; am inteles... Da! dumnealui, fiindca dispune de putere si este unchiul meu, ar voi sa renunt la scrupulurile mele de constiinta, sa ma fac unealta oarba a unor rancune de partid! in schimbul unui mizerabil salariu de magistrat inferior, sa ma pretez la o infamie... la o inscenare contra unui adversar politic al regimului dumisale! Dar pana cand cu sistema asta a persecutiunii? pana cand cu aceasta buba inveterata a societatii noastre? cu aceasta gangrena a statului nostru? cu acest dar funest...

" ... pe care " il intrerup eu " ni l-a lasat epoca de neagra si infama memorie a fanariotilor!...

" Neaparat!...

" Ia asculta-ma, tanarule, zic eu... stii cat am tinut la raposatul d-tale tata, bunul meu prieten, stii cat tiu la mama d-tale si la d-ta, asculta-ma...

si-i repet, cu mici modificari de circumstanta, predica neroada pe care am tinut-o adineaori si lui unchiu-sau, incepand cu: "Nu trebuie sa aiba omul judecati extreme, fiindca lumea traieste din pornire, iar nu prin judecata... lumea n-o putem indrepta cu umarul... etc." si sfarsind cu: "Greu si foarte-ncet, tanarul meu amic, se dezradacineaza obiceiurile si naravurile vechi... Cu toporul, se curata padurea... lumea se curata cu vremea si cu rabdare, nu asa, de azi pe miine!..."

" in sfarsit " i-am adaogat " eu te povatuiesc parinteste sa mai mergi pe la unchiul d-tale, care am inteles ca te iubeste mult...

" Eu? la el?

" Da, d-ta, la dumnealui, fireste; ca asa se cuvine: al mai mic la al mai mare... si... sa nu-l mai iei asa de sus... cu darul funest de pe vremurile de neagra memorie... Sa-i dam odata dracului pe fanarioti, sa nu mai pomenim de ei! Acu, slava domnului! suntem regat independent!...

" Niciodata, domnul meu!... sunt scrupuluri de constiinta peste care nu se calca! Im-po-si-bil!

Care va sa zica, si cu nepotul, mi-am racit gura degeaba, ca si cu unchiul...

Un tanar excesiv de scrupulos " o adevarata anomalie intr-o vreme si intr-o societate, care, daca ne putem exprima astfel... in fine, scrupulos prea din cale-afara!

Am renuntat dar, cu parere de rau, a ma mai amesteca in aceasta delicata afacere de familie... Cu oameni asa de capatanosi in privinta scrupulurilor de constiinta, nu e nimic de facut...

A trecut catava vreme dupa nereusita tentativelor mele diplomatice, pe care aproape le uitasem " cand...


Citim in micul Ecoul patriei, ebdomadar din urbea X..., titlu mare pe prima pagina:


"Panamaua de la noi!... Potlogariile foastei administratii!... Miseliile se dau la lumina!... Jaf in avutul public!... in sfarsit!... Jos masca!... Hotii la puscarie!..."


Citim apoi in Glasul tarii, tot mic, tot ebdomadar, tot din urbea X..., titlu tot mare si tot pe prima pagina:


"Miseleasca inscenare!... Goana infama contra cetatenilor onorabili!... Regimul proscriptiunilor si al terorii!... Cetateni fruntasi inchisi ca talhari in ajunul alegerilor!... Ministrul fara de lege!... Procurorul zbir!... Nedemnul nepot demn de unchiul nedemn!... Vom vedea!... Sunt judecatori la Berlin!..."


N-am avut curiozitatea sa vad cine or fi potlogarii, nici ministrul, nici procurorul...

Mai la urma, ce-mi pasa mie!... daca sunt judecatori la Berlin!...


Universul, 20 martie 1909




Greu de azi pe maine ...


Aceasta pagina a fost accesata de 1630 ori.