Mitica

Mitica

de Ion Luca Caragiale


- Mitica... si mai cum?

- E destul atata: Mitica - de vreme ce si dumneata il cunosti tot asa de bine ca si mine. Fireste ca trebuie sa-l cunoastem: il intalnim atat de des - in pravalii, pe strada, pe jos, in tramvai, in tramcar, pe bicicleta, in vagon, in restaurant, la Gambrinus - in fine pretutindeni.

Mitica este bucuresteanul par excellence. si fiindca Bucurestii sunt un mic Paris, si Mitica, se-ntelege, este un mic parizian.

El nu e nici tanar, nici batran, nici frumos, nici urat, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un baiat potrivit in toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face sa aiba un caracter marcat este spiritul lui original si inventiv.

Mitica este omul care pentru fiecare ocaziune a vietii gaseste un cuvant de spirit la moment, si pentru asta simpaticul parizian al orientului este foarte cautat si placut in societate.

Mitica are o magazie, un arsenal, o comoara de vorbe, de intrebari, de raspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea sa-l cunoasca.

Mai cu seama pe provinciali, micul nostru parizian ii epateaza cu verva lui scanteietoare.

El, de exemplu, inventeaza pe negandite vorbe ca:

"Cea mai frumoasa fata din lume nu poate da decit ce are!"

sau:

"Viata este un vis, moartea o desteptare!"

ori:

"Ei! madam Popescu, nu exista roza fara spini!"

inchipuiti-va ce efect fac toate astea asupra spiritului doamnei Popescu!

Dar toate astea sunt vorbe sentimentale, lirice, melancolice, si desi si-n genul acesta Mitica este destul de tare, e inca si mai tare in genul usor, picant si ironic.

"in genul acesta, cel putin, pot pentru ca sa zic ca nu am rival!" zice Mitica - si cu drept cuvant.

Exemple...
*

Cand n-are tutun, iti cere "o tigara... suvenir".


*

Cand merge sa se-mprumute cu bani:

- Unde ai plecat, Mitica?

- La vanatoare de lei.
*

ii zici:

- Mitica, faci cinste?

- Nu pot, monser, ca ma strange un ciorap.
*

Pana in anul 1900, cand ma-ntalnea la Sf. Vasile, imi zicea:

- De un an nu te-am vazut!

Dar in anul acela l-am gasit in seara de 31 decembrie la Gambrinus, tot acolo l-am intalnit a doua seara, la 1 ianuarie.

L-am salutat; s-a facut ca nu ma cunoaste. Dupa multa staruinta, si-a adus in fine aminte cine sunt:

- Scuza-ma, neica - a zis Mitica - te uitasem: e un secol de cand nu ne-am mai vazut!
*

Ceri intr-o bacanie:

- Baiete, o tuica!

- Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitica.
*

- Am deseara loja la opera; mergi cu mine? zice Mitica.

- Merg... Ce se canta?

- Relas, in cinci acte!
*

Intri la Gambrinus; te apropii de Mitica si-l saluti; el iti raspunde amabil:

- Adio!

il saluti la plecare; el iti raspunde:

- Sa-mi scrii!
*

- Ai parale, Mitica?

- Nu umblu cu metal; mi-e frica de traznet.
*

- Birjar! slobod? intreaba amicul nostru.

- Da, conasule!...

- Atunci, du-te-acasa.
*

- Da-mi cusurul, zic negustorului.

- Nu-i da, d-le, intrerupe Mitica; dumnealui n-are nici un cusur.
*

Un prieten ghindoc se-ntinde sa-si ia palaria dintr-un cuier prea nalt. Mitica ii striga:

- Pune o coala de hartie sub picioare!
*

Mitica zice despre un prietin destituit:

- L-a-naintat...

- ...?

- L-a facut inginer de poduri...

si cand e in culmea vervei adaoga:

- ...detasat cu serviciul in Cismegiu: da mustele afara!
*

Te plangi lui Mitica de cine stie ce; el nu vrea sa te asculte, fiindca "petitie fara timbru nu se primeste".


*

La restaurant:

- Iaurt ai? intreaba el.

- Este...

- Da-mi vreo cativa centimetri.
*

in loc de "usturoi", zice "vanilie sarbeasca", in loc de "vin", zice "flanela de Dragasani", si-n loc de "bilet de banca", "poza lui Traian".


*

Cand pleaca pe jos, te invita:

- Hai, ca te iau in dreapta.
*

Mitica se urca pe platforma dinainte a tramvaiului electric; vagonul porneste; in culmea vitezei, deodata amicul nostru striga manipulantului:

- Opreste! ti-a cazut biciul!
*

Mitica sta cu mai multi prietini in colt la Continental, pe Piata Teatrului. Un prietin saluta si sare pe platforma din urma a tramvaiului, care merge catre Sf. Gheorghe.

- Arde-l, birjar! striga Mitica.
*

- in toiul alegerilor, unde-si pune Mitica al meu candidatura?

- La Bucurestii-Noi.

- La ce colegiu?

- La colegiul al patrulea.
*

Te doare maseaua. Ce doctorie iti recomanda Mitica?

- Radacina de cleste.
*

Ai cerut o bere si o lasi sa-i treaca putin spuma; Mitica zice:

- Bea-ti berea, ca se raceste.
*

La Gambrinus:

Mitica, la plecare, catre baiatul care a servit:

- Baiete, mi se pare ca mi-a picat o bancuta; vezi, daca o gasesti mi-o dai inapoi deseara; daca nu, ia-o tu bacsis.
*

- Cate ceasuri sunt, Mitica?

- Cate a fost ieri pe vremea asta.
*

- Apropo - zice Mitica - de cati ani esti?

- De... atatia.

- Tocmai cat magarul mitropolitului!
*

ti-ai cumparat o blana noua. Te intalnesti cu Mitica. in loc de "s-o porti sanatos!" iti zice:

- Bravos! blana ai; acuma, junghi iti mai trebuie!
*

- ti-as face curte, domnisoara - zice Mitica unei tinere telegrafiste - dar vai! n-am curaj; ah! stiu cat esti de crudela!

- Cum, domnule Mitica? de unde stii?

- Parca eu n-am aflat cum bati depesile!
*

Mitica te roaga sa pui o vorba buna la Ministerul de Razboi, daca ai vreun prieten, ca s-o numeasca pe soacra-sa "moasa militara".


*

Trenul de placere merge-ncet; Mitica zice:

- A ostenit caii.

Ori, mai bine:

- A uitat sa dea graunte la cai!

Trenul se opreste la o statie; Mitica:

- A oprit, sa le dea apa.


*

E polei. Cade un domn. Mitica striga:

- Chegle-carambol!

Cade o doamna:

- S-a rupt gazometrul!

s. cl., s. cl., s. cl.

Al dracului Mitica!


Universul, 14 ianuarie 1900




Mitica


Aceasta pagina a fost accesata de 15286 ori.