Moftangii

Moftangii

de Ion Luca Caragiale


Rromanul

Moftangiul este eminamente roman; cu toate astea, inainte de a fi roman, el este moftangiu.
Nascut dintr-o familie saraca dar onesta, el este fiul operelor sale, si, desi democrat prin nastere, el face parte din aristocratia inteligentii, a meritului, stiintei, artei, culturii s.cl.
Dar... nascut dintr-o veche familie de adevarati boieri, cari au stiut totdeauna sa puna interesul patriei mai presus de interesele de clasa renuntand la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevaratul democrat...
Moftangiul este patriot hotarat, nationalist exclusiv, roman pana in maduva oaselor! toata lumea trebuie s-o stie!
Guvernamental, sau, cand din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicita Romania in cazul intai, o deplange in cazul al doilea, in ambele cazuri o iubeste pana la nebunie. De aceea, el uraste cu furie tot ce nu e roman, tot ce nu e national.
El stimeaza agricultura, dar viseaza o industrie mare nationala, care sa ne scape de tributul ce-l dam strainilor: ceea ce-l inspaimanta este o cucerire a Rrromaniei pe terenul economic de catre infamii de straini, ajutati de copiii vitregi ai tarisoarii lui!
E om de partid, cata vreme nu-i vorba decat de vederi asupra politicii interioare. indata insa ce e vorba de a ne prezenta fata cu strainii, el crede ca toti romanii trebuie sa uite micile pasiuni si, dandu-si mana frateste, sa paseasca strans uniti fata cu primejdia economica, politica, sociala si culturala a Natiunii! Inimicul comun este strainul! jos Strainismul!! sus Romanismul!!!
Oricine gandeste altfel... e un tradator!
Moftangiul se gaseste in toate clasele sociale; speta lui furnica pe toate caile de comunicatie (afara de rare exceptii, cu bilet gratuit) si e incuibata din cele mai mandre palaturi pana in cea mai modesta odaie de hotel garni.
Moftangiul poate avea sau nu profesiune, poate fi sarac sau bogat, prost ori destept, nerod ori de spirit, tanar, batran, de un sex sau de altul sau de amandoua, el a fost, este si va fi roman adevarat... Sa te pazeasca Dumnezeu sa ataci Romania lui oricat de pe departe, caci moftangiul roman e aci gata sa te zdrobeasca.
Moftangiul roman este:
Din clasele primare pana la bacalaureat - anarhist;
De la bacalaureat pana la primul examen de universitate - socialist;
De la primul examen pana la licenta - progresist;
De la licenta pana la slujba - liberal;
De la slujba pana la pensie - conservator.
De la pensie incolo, impartaseste principiile tinerimii universitare... Fii sigur ca ai sa-l gasesti oriunde e vreo manifestatie mai mult sau mai putin politica ori nepoliticoasa a studentilor mai mult sau mai putin rrromani!


Rromanca

Fiica de arendas, de negustoras, de functionaras, de avocatel, de ofiteras, de popa - sa fi fost papa bulgaroi, sarbotei sau grecotei - moftangioaica este romanca si prin urmare nobila, et par consequent nu poate suferi mojicimea.
Ea este patronesa in comitetul unei sau mai multor societati romane de binefacere sau de cultura nationala.
Moftangioaica romana vorbeste romaneste numai avec les domestiques, incolo frantuzeste - acu ia lectii de limba engleza.
in fiecare zi, moftangioaica rastoarna pravalii intregi, de la raftul de sus pana la cel de jos, cautand esantiioane si negasind, malheureusement, niciodata ce-i trebuie. Bogata ca si saraca, adeseori i se-ntampla din distractie, cand se uita negustorul in alta parte, sa-i scape ceva in manson sau sub rotonda.
Moftangioaica isi opreste totdeuna cupeul d-a curmezisul stradei.
Pentru dansa sunt numai doua orase in care poate trai cineva: Paris et Bukarest!
Dansa are unul sau mai multi adoratori, nu de placere sau de pasiune, ci de datorie: o femeie de asa inalta extractiune trebuie sa aiba un suivez-moi.
Bogata, n-are placere mai mare pe lume decat sa-si arate unei amice sarace toaletele si sa-i spuie pretul lor fabulos, si apoi proiectele, planul si devizul toaletelor viitoare.
Moftangioaica saraca este foarte discreta; de aceea, nu despretuieste fondurile secrete, ba chiar din contra. Pentru cine conspira, e prudent sa evite pe moftangioaica romana.
Cruda, adica necoapta, primeste cadouri de la rascopti bogati; rascoapta, face cadouri la saraci necopti, adica la cruzi:
- Ah! crudule!
Cand e vorba de lista "victimelor" ei, moftangioaica romana uita sirul, numele si datele; are insa in privinta aceasta despre amicele ei o memorie prodigioasa.
Cand vrei sa flirtezi cu moftangioaica, se ratoieste si fleortaieste. ii vorbesti serios, rade; glumesti, e foarte serioasa; o saluti, d-abia motaie; o iubesti, te spune targului.
Moftangioaica e amatoare de inmormantari de lux. Trecand prin fata cluburilor, jalnica scoate capul afara din cupeu. Dupa cimitir, un tour au bois, cu ochii plansi si cu chipul incadrat in dantela neagra, este obligatoriu.
Moftangioaica e o romanca brava: ea stie suferi, cu hotararea si eroismul caracteristice romanului, tortura concertelor clasice, fort en vogue astazi... Astfel, daca-ti place muzica, fereste-te sa mergi la acele concerte: de cate ori orchestra o avea un pianissimo, moftangioaica commencera a causer fortissimo...
Moftangioaica sufere in genere de stomac; oricand are sa iasa in lume seara nu mananca toata ziua in vederea corsetului. Astfel, e prudent sa nu o prea iei la vals: suflarea ei te face sa-ti aduci aminte cu mult regret de mirosul violetelor de Parma.
Poftita ori nepoftita, ea trebuie sa se afle la toate balurile de rigoare, ale curtii, ale societatilor, ale lumii mari, la reprezentatiile prime, extraordinare sau de gala.
Ea e abonata la L'Independance roumaine si trebuie sa figureze neaparat in Carnetul lui Claymoor.
Fiecare moftangioaica spune bucuros din fir in par toata conversatia care a avut-o cu printesa mostenitoare "aproape o jumatate de ceas" la balul din urma de la Cotroceni. Cate moftangioaice au fost la bal - ca nu lipseste una! - vezi dumneata cate jumatati de ceasuri a tinut acel bal minunat.
O moftangioaica gatita si impopotonata de sapte ori mai scump decat s-ar putea explica prin mijloacele consoartelui d-sale, daca o intrebi ce parere are despre printesa:
- Fie, mon cher; nu zic! e tanara; frumusica, si vous voulez; da' ... prea e luxoasa!
Cand vorbeste de regina, zice: la pauvre!
La balul curtii mai ales, cum s-a abtinut toata ziua de mancare, abuzeaza de sampanie, de icre, de inghetata, de bomboane - nu de placere ori de lacomie, nu!... de datorie... O data supeaza cu un "amic", pe urma cu un curtezan, mai despre ziua, se-ntelege, vine si randul lui dumnealui: "Aide, cocoselule, la bufet!" Asa, dupa inghetata, mananca iar icre moi, si dupa Pomery extra-sec frappe, iar ciucalata fierbinte... A doua zi, doctorul high-life se vede silit a-i prescrie o cutie si jumatate de capsule de ricin.
Dupa fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains alearga pana le iese limba de un cot.
Culmea supararii - sa o scape din vedere Claymoor.
Culmea ambitiei - un minister pentru barbat si un secretariat pentru amic.
A! sa nu uit...
Cand vezi doua moftangioaice amestecandu-si alifia de pe buze si tocaindu-se cu multa caldura, sa stii ca nu se pot suferi.
- Ah! ma chere, je ne puis la sentir!

Savantul

Important barbat - barbat serios.
Membru in toate societatile culturale nationale si internationale, prefera dintre acestea pe cele de ginte latina. Daca nu e inca in Academie, are sa fie.
E un exemplar de lux in galeria moftangiilor romani si costa scump.
Teorii noua din carti vechi - inventiuni pe cari strainii, vrajmasii Romaniei, apuca de le fac mai-nainte - studii speciale - misiuni la statiuni balneare - comisiuni si delegatiuni - conferente savante, un fel de pot-pourri de fapte diverse stiintifice - apoi directiuni de institutiuni si publicatiuni - toate astea trebuie sa coste scump.
Tipul nostru iubeste, mai presus de orice, stiinta si Rromania, carora le sacrifica activitatea, linistea, sanatatea, familia sa, tot. El sustine ca stiinta, desi esential umana, trebuie, mai ales la o natiune mica si tanara ca a noastra, sa fie nationala. El constata in fiece moment cu mandrie progresul prodigios al stiintelor romane.
El dirijeaza un institut national savant sau, daca inca nu pana acuma, va inventa unul sau doua pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromaniei, care este si trebuie sa fie centrul si farul cultural in Peninsula Balcanica... Ar fi o rusine sa lasam pe Bulgaria sa ne ia inainte!
De exemplu. Este absolut indispensabil sa intemeiem un institut pentru domesticirea, prasirea si educatia licuricilor - lampyris resplendens - avand misiunea de a studia un nou sistem de luminare a oraselor rregatului cu aceste interesante ganganii fosforescente. inchipuiasca-si acu orice rroman cu dorr de tarra cata economie si ce lumina! stralucitoare, gratuita si - igienica!
Dar pentru asta, savantul nostru, barbatul ingenios, patriotul neobosit, care a descoperit aceasta luminoasa idee, trebuie sa calatoreasca in cele doua emisfere, spre a studia, primo: deosebitele sisteme de luminare a capitalelor mari, secundo: diferitele spete de lampyris resplendens... Dupa spusa entomologistilor, exista pana acuma vreo patruzeci, afara, se-ntelege, de acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru.
Moftangiul stiintific este sacrosanct.
Nici un guvern nu cuteaza, nu gandeste macar sa se atinga de el si de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi in guvern care ar vrea sa stinga lumina, sa rearunce Romania in obscuritate! Din contra, la fiece buget nou, trebuie sa se creasca cifra respectiva - progresul stiintei reclama si alt progres: progresul paragrafului respectiv.
si toate astea, fiindca stiinta e mai presus de luptele politice; guvernele sunt trecatoare, stiinta e eterna intr-o tara eminamente constitutionala, apa trece, moftangiii raman.
Cand moftangiul e un imbecil, ii pasa de critica mai putin decat ii pasa unui suveran african de opiniile presei europene; cand are oarecare talent si spirit, critica-l iriteaza si-l neodihneste ca pe o cocheta batrana care se teme sa nu se afle in sfarsit ca are dinti falsi si par prepus. De aci se vede cum intre moftangii, cei de spirit si cu oarecare talent sunt mai slabi de inger decat imbecilii.
Culmea moftangiului savant: a-si comanda statua inca din viata si a prezida la inaugurarea ei si la apoteozarea sa - a acestui mare luptator national in ogorul stiintei rromane!

Moftul roman, 3, 11 si 19 februarie 1893




Moftangii


Aceasta pagina a fost accesata de 3837 ori.