Politica inalta

Politica inalta

de Ion Luca Caragiale


Am un isnaf de la tara bun prietin, care crede orbeste in ce-i spun eu, mai cu seama atunci cand ii convine sa creaza. Mai ales in politica ma consulta ca pe un oracol. A venit alaltaieri la mine; mi-a spus ca a intrat intr-o daravera de pacura si m-a rugat sa-i spun tot ce stiu despre americanul ala, care vrea sa ne cumpere tara.

Eu, care, in privinta acestei afaceri, nu stiu nimic decat ca odata ne-a trecut Rockfeller pe la nas si n-am stiut sa-l prindem, n-am vrut sa-l las pe provincial sa plece deziluzionat de mine, sa ma socoteasca lipsit de orice cunostinta a culiselor politice - si, tot sunt gazetar, zic: de ce nu i-as cladi amicului meu cateva caturi de baliverne, cu cari si el la randu-i sa faca furori la cafeneaua centrala din oraselul lui ?

- Asculta-ma, neica - zic eu - iti spun ce stiu, ce am putut afla pana aseara; insa te rog sa ramana-ntre noi; nu voi sa se afle ca eu am dat sfoara-n tara.

- Doamne fereste! zice isnaful.

- Uite ce e... stii ca venise odata americanul cela cu bani buni, si facea propunere foarte folositoare pentru noi, si nu s-a putut face nimica.

- De ce?

- De ce, de nece! nu s-a putut.

- De ce nu s-a putut?

- Pentru ca n-au vrut liberalii.

- Apoi, acuma auz ca ei vor...

Vazand eu ca isnaful ma-ncurca, zic: sa-l iau repede...

- Uite ce e, neica - zic - dumneata esti de la tara, nu pricepi cum se joaca de sus politica subtire.

- Spune dumneata, ca sa pricep; de aia am venit.

- Cand era sa se ispraveasca daravera cu americanul, a venit altcineva si a zis: nu se poate!

- Care altcineva?

Eu, vazand ca isnaful ma tine de scurt, ca sa-l ametesc, zic:

- Disconto-Gesellschaft!

- Cum?

- Disconto-Gesellschaft! Ai auzit dumneata de Disconto-Gesellschaft?

- Nu! tot american e?

- Nu - zic eu - e neamt.

- Ei si, ce treaba are neamtul sa se amestece?

- stiu eu?

- si atunci?

- Atunci americanul a inteles cum merge siretenia, si, se zice, a propus neamtului... sa-l ia tovaras la parte... Dar...

- Dar ce?

- Dar, s-a intamplat si liberalii sa se hotarasca atunci sa strige, ca sa auza tara, ca vor ciocoii sa o vanza la americani... Si cand au vazut ciocoii ca nu merge, s-au inchinat cu plecaciune americanului, si americanul a-nteles cum devine politica, si-a luat geamantanele si a plecat.

- Care va sa zica am ramas cu buzele umflate.

- Ba nu, fiindca au cazut ciocoii si au venit liberalii, si acuma...

- Ce?

- Acuma, zice ca vine neamtul...

- Apoi, neamtul da cat da americanul?

- Daca n-o da tocmai atata, tot o sa dea ceva...

- Apoi are de unde?

- Are; si daca n-o avea destul, o sa ia acuma el tovaras pe americanul la parte...

Isnaful, auzind balivernele mele, zice:

- Ia asculta-ma, de la tara oi fi eu, dar asa de prost nu sunt sa-ti crez toate mofturile dumitale.

- Ce mofturi, nene? intreb eu serios.

- Astfel de lucruri numai pan capul celui mai mare moftangiu poate sa treaca!

Si a plecat isnaful meu cam suparat, intelegand ca daca ar fi adevarat ce spun eu, ar fi prea-prea, ca vreau adica sa-mi bat joc de el.


Moftul roman, 29 aprilie 1901




Politica inalta


Aceasta pagina a fost accesata de 1400 ori.