Caut casa

Caut casa

de Ion Luca Caragiale


Caut casa cu chirie, caut si nu gasesc. E absurd ce se petrece la noi, in Bucuresti! in fiecare an, se cladesc sute de binale, acareturi peste acareturi, si, in loc sa scaza, chiriile cresc. si ce constructii! tot cum nu-mi convin mie.

- Aide-nainte! strig eu samsarului, care ma poarta de azi-dimineata. inainte, jidove ratacitor!

- A! iata inca una... Asta e a douasprecea astazi.

- S-o vedem si p-asta.

E tacuta parca numai si numai sa fie admirata de dinafara. Fireste ca in pragul iernei nu caut o casa cu chirie pentru a o admira din curte - adica din ulita, fiindca n-are curte. Pe dinafara, sease ferestre mari, ciubuce si ornamente monumentale. inauntru, trei chichinete, din cari una n-are lumina decat de la usa coridorului, ce duce la atenante - cocoana, stapana casei, zice: independente. Independentele! Deschid usa sa le vaz si repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald in odaite - o caldura nabusitoare.

- Dar - intreb - a fost cineva bolnav aci?

- Nu!

- Parca ati facut foc.

- E tinicheaua de la acoperis. stiti, cand e soare... Dar cand ploua, se racoreste.

- Dar a propos, sobe nu vaz.

- Sunt cosurile de zid... Puneti soba cu carbuni... Asa am pus si noi: e mai iconomie.

- si cat pe an?

- Doua mii.

- inainte, jidove ratacitor!

Ahasverus rasufla din greu; scoate o basma murdara cu care-si curata fruntea de sudoare si porneste... Eu, dupa el.

Atunci, ca in fata beduinului calator prin pustiul de nisip, incepe sa mi se ridice la departata zare fata morgana. Iat-o cat e de luminoasa ! Bun si neuitat adapost! E casa lui Hagi Ilie lumanararul, de la Sf. Gheorghe din Ploesti, unde am stat atata vreme cu chirie pana sa-mi completez studiile si sa-mi obtiu diploma de patru clase primare la scoala domneasca. Cu cat mijesc ochii mai tare, cu atat batrana mea prietina apare mai limpede intre cei patru salcami venerabili... Iata si liliecii... Au inflorit a doua oara - semn de toamna lunga... imi trimet de departe florile albe mirosul lor onest. Sa ne apropiam binisor si sa intram in gradina care parca n-are fund. Gradina asta - s-o vezi noaptea pe luna! Atunci sa-i mananci discret prunele brumarii. Iata ce frumusete de prune. Dar gutuile... si perele astea de iarna... Astea se mananca tocma-n postul Pastelui. si vita, uite ce incarcata e!

Uitati-va departe pana-n ulucile cari d-abia se zaresc colo jos. Toata campia aceasta plina de balarii uriase e curtea caselor. Nu simtiti cum miroase a balarie rascoapta de soare? Gradina de alaturi e vestita pentru visinele ei turcesti. Gardu-l poti sari usor, dar trebuie mare bagare de seama, nu cumva sa simta stapanul: alearga foarte iute si are un bici, care arde ca focul; e mai rau daca te ajunge cu sfarcul cand vrei sa sai gardu-napoi. Ia uitati-va acuma la casa. Ce mandru se tuguiaza acoperisul cu sindrila, imbracat spre miazanoapte cu muschi verde moale si purtand in varfu-i un urcior smaltuit care sclipeste in soare. Ce mare si stufoasa a crescut urechelnita! Iata dasupra garliciului, din care izvoraste asa potrivita racoare, pridvorul larg.

Dar ia sa suiti numai, dupa mine, cele noua trepte pana-n pridvor. Vedeti cat de frumos se tine pe stalpii lui bondoci de stejar cioplit! Ce cuminte adaposteste de bataile arsitei si apelor cerului! Sa trecem acum din pridvor in sala. Ce larga incapere! Colea, la dreapta, doua odai; dincoace, la stanga, alte doua. La deschizatura ferestrelor se vede cat de groase sunt zidurile. Pe firida uneia din ele, sed fara primejdie sase borcane respectabile de muraturi. Ce ziceti de sobe? Cu ce dignitate magistrala stau, proaspat varuite, la locurile lor, gata sa prezideze o dezbatere, intr-una din sedintele lungilor nopti de iarna ! si iata cum, alaturea de perete, protectorul nebiruit, departe de ferestre si de usi, se odihnesc paturile copiilor, cu fata catre lumina vetrei si cu capataiul sub icoane...

- Iaca alta! imi striga Ahasverus, stingand din ochii-mi aratarea cea alba. Iaca alta!

    "De inchiriat!"

...Iar monumentala! iar terra-cotta! iar ferestre ca la Palatul Justitiei. S-o vedem si p-asta... a treisprezecea. Intram. incepem minunat... O entree zugravita pompeian... Un motiv, in toata pictura, imi atrage cu deosebire atentia: e un amoras verde, fluturand pe fundul caramiziu si purtand in manusite, dasupra capului, un ghiveci cu trandafiri albastri. in stanga, salonul; e in trei colturi... Locul este taiat cu o foarte pronuntata oblica pe linia stradei, care se realiniaza acuma toamna, caci aliniarea de asta-primavara a fost gresita. La mirarea mea ca vaz un salon in trei colturi, stapana casei, care e marsanda, robes et confections , imi desluseste ca toate casele de pe strada aceasta sunt asa: adica au toate cate un salon in trei colturi, fiindca toate locurile sunt taiate en biais. Sofrageria e luminata de sus, din tavan, prin pod.

- E cam stramta... indraznesc eu.

- Vai de mine! zice marsanda. Cum stramta? e destul de comoda: doi metri cinzeci pe trei treizeci.

Doua odai de dormit. Nici un perete neperforat. Doi au cate doua ferestre; altii doi cate-o use... si raspund spre apus. Ce nopti placute de vara! Ce somn unsuros si ce camasi de noapte lipicioase! Peste drum e o maghernita cu fel de fel de poame si mustarie... si muste...

- Dar eu am copii; paturile copiilor... nu stiu unde le-as putea pune la adapost... stiti, iarna...

- Iarna, puteti astupa o fereastra; bateti o saltea si pe deasupra o scoarta.

- E cam departe de centru.

- Aveti tramvaiul nou, la o distanta de zece minute de aici... si de acolo mai e nitel si dai in bulevard. Sobele le-ati vazut?... sunt de portelan, de la Bazalt.

- si ma rog, cat costa pe an?

- Pe un an nu le putem da... cel putin pe trei...

- Dar cat pe an?

- Douamii-cinsute...

- Porneste - strig eu aspru - jidove ratacitor!

Ahasverus se supune poruncii seculare. Iesim...

A-nserat; m-a razbit foamea. Isaac e zdrobit de atata umblet. ii dau doi franci de cheltuiala.

- in sfarsit, imi zice ratacitorul, plictisit de atatea dificultati din parte-mi; in sfarsit, ce fel de casa vrei? poate sa ti-o gasesc eu singur, fara sa mai alergi si dumneata.

- Ce casa vreau? zic eu si mai plictisit. Uite ce casa vreau... Vreau o casa cu sase odai mari, fiecare nu mai mult decat cu o fereastra si o usa, cu sala de baie, cu bucatarie, doua odai pentru slugi, cu parchete, cu apa-n curte si-n odai, cu tout a l'egot, cu sera, cu gradina de fructe si gradina de flori si un havuz mare, in mijlocul curtii... Asta vreau!

- Pe unde sa fie?

- in centru... pe linia tramvaiului.

- si cat vrei sa dai pe an?

- intre o mie si o mie o suta...

- Bine, zice Ahasverus oftand resemnat, si vrea sa plece.

- Stai! zic eu. Ia seama, Isaac, sa nu fie cu zidul la ulita, sa-mi scartie cu carbune pe zid cand ies de la scoala... M-ai inteles?




Caut casa


Aceasta pagina a fost accesata de 2760 ori.