Da-damult ... Mai da-damult - Partea 2

Da-damult ... Mai da-damult - Partea 2

de Ion Luca Caragiale


Vine roaba-ndat!
- Cu ghiocul ori cu bobii sa-mi dai, sa-mi ghicesti, ca te tai! a urlat Barlaboi. Al cui? Al cui? Al cui a fost acel baboi, din care a iesit acest anost broscoi, care cuteaza cand venim noi, noi Barlaboi, triumfator de la razboi, sa faca aicea taraboi, cantand ca un iaurgiu pavlichean de la Cioplea, din cimpoi?
- Hapoi...
- Hapoi! nici un hapoi.
- Sa lasam pa maine joi.
- Nu! Acuma, miercuri, voi.
                                         *

Da baba-n bobi. si da si da, si-i invarteste, sopteste, dascaleste, ii descanta, ii vrajeste.
- Patruzeci de bobi, bine stiti, bine-mi ghiciti; de-o hi de deochi, din uitatura, ori din apucatura, pe stiute, ori nestiute, pa vazute, ori nevazute! de-o hi alb, de-o hi negru, ori pistrit, de-o hi balaoaches, de-o hi oaches ori plavit, de-o hi mare, de-o hi mic, de-o hi urias, de-o hi pitic, de-o hi subtire ori frumos, de-o hi gros, urat si burtos! de-o hi narod, de-o hi cu cap, ori natot, ori harap! ori cuminte, ori buimac, hie turc, hie turleac, ori lunatic, palavatic si zanatic! de-o hi asa! aminterea eteter.!... Pe urma, pune fruntea la doua deste si zice:
- Maria-ta, sa aduca un hardau, nou, da sa nu hia de dogar, sa hia de alt mestesugar, macar de croitor hor de cismar, ca tot mestesugul isi are si hiclesugul si betesugul, un harlau da doaga da stejar hor da artar, hor da paltin, hor da pluta, plin cu hapa nenceputa, da soare nevazuta, nici hierbinte nici rece, cand o bei da dor iti trece, incropita, potrivita, numa buna da luat, cu sapun de imprumut, si un cheptene des, si unul mijlociu, si unul rar da corn da caprioara da munte, care n-a cunoscut la sufletul ei caprior - si copilul hasta din peste sa le pazeasca trebuieste, si sa horrdoni sa vie haicea toti cu totii si tineri si batrani, si urati si frumosi si curati si puturosi si sa treaca pa dinaintea lui, si la care i le-o da broscoiul, sa stii ca tot a haluia a fost si baboiul.
                                              *

imparateasa iar a lesinat.
                                               *

Barlaboi-imparat a ordonat si toate s-au executat.

intocmai s-a facut: toti cu totii au trecut; au defilat si s-au inchinat dinaintea copilului nevinovat; iar copilul nevinovat nimanui nimica nu i-a dat.

La urma, iaca si Dragan, janghinos, urduros, paduchios, de la nas pana-n gura cu muci, la labe jeg, fara papuci.

Cum l-a vazut cimpoierul mititel, cu dragoste-a suras la el; pe urma a luat intr-o mana hardaul, intr-alta sapunul, intr-alta un pieptene, intr-alta altul, in ailalta p-alalalt, si, sunand frumos din cimpoi, i le-a dat...

I le-a dat. Lu Dragan.
Lu Dragan i le-a dat.
                                           *

imparateasa iar a lesinat.
                                           *

Barlaboi, turbat, a urlat:
- Care nu e dogar dintre voi sa faca din padure un butoi, sa bagam in el pe fii-mea, pe tigan si pe broscoi, si sa le dea drumul pe ape, nici unul sa nu scape! si care nu era dogar a dat sa plece la padure.

Dar Barlaboi a strigat:
- Nu! stati. Mai bine luati pe Dragan, pe acest tigan... Du-te, balaure, si marturiseste-le, unde ai ascuns pestele.
                                          *

L-au luat. Batut. Torturat.

Bietul Dragan! Bietul tigan! intr-una zicea:
- Uite, ma! ce facui eu, mai neiculita, sarac de maica mea!

Tortura!
- Uite, ma! ce facui eu, neiculita?

Tortura!

Barlaboi vine si zice:
- A marturisit?
- Nu vrea, maria-ta.
- Cum, nu vrea?
- Iac-asa!
- Ce facui eu, mai neiculita, sarac de maica mea!?
- Da-i mereu!
- Aoleu!
- Da-i de tot.
- E netot.
- Ce facui eu, mai neiculita? ma mir.
- Da-i la mir.
                                            *

in sfarsit, a marturisit. A spus unde fusese ascuns baboiul.

imparatul cu mana care nu era ciunta a apucat baboiul si l-a strans sa-i iasa sufletul.
- Sa spintecati baboiul asta si sa-l facem ciorba! Sa-l dam diavolitei sa-l manance!

Dar ce se pomeneste? Acest peste, nu numai zvacneste, si vorbeste...
- Nu ma face, imparate, ciorba.
- Atunci, rasol.
- Nici rasol.
- Atunci, umplut.
- Nici umplut.
- Atunci, iachnie.
- Nici iachnie.
- Atunci, plachie.
- Nici plachie.
- La cuptor.
- Nu.
- La tigaie.
- Nici.
- Pe spuza.
- Nici pe spuza.
- Atunci cum?
- Da-mi drumul.
- Atunci cum ramane cu razbunarea mea?
- Da-mi drumul! Eu sunt norocul imparatiei tale.
- Cum?
- Cum? Iaca cum. Uita-te la tigan! priveste pe Dragan!
                                            *

Cand a privit imparatul, tatal, desperatul, n-a mai vazut pe Dragan, pe tigan, pe acel murdar nerod, a vazut un viteaz voivod, parca rupt din soare din cap pana-n picioare. si de bucurie a ridicat ciunta lui si cu ea pe moalele

capului l-a mangaiat pe voivodul incoifat, inarmat, inzalat, implatosat, impintenat.
                                              *

imparateasa, care dormea in alta parte a palatului fara a sti nimica de toate astea, vazand cum se bucura sotul ei, Barlaboi-imparat, de bucuria lui iar a lesinat.
                                             *

si asa, toate cu bine s-au terminat.

si s-a facut nunta mare, cum nu s-a pomenit dacindea..., vorba veche si frumoasa, de noi astia de-acuma ne-nteleasa, ca unii zic dacindea, altii dacandea, care cum ii place, c-asa la orice nunta mare se face - sa fie numa sanatate si pace.
                                              *

Iar imparatul, de vesel ce era, nu mai stia ce facea: barba valvoi la cap isi aducea, si pletele ciuf in barbia si striga si radea hahaha! si stand pe tron, l-a pupat si a zis catre nepotel:
- Mai, broscoi! Dumnezeu te-a trimis intre noi! canta ceva frumos lui bunici-tu-n cimpoi.

si-a umflat bucile broscoiul, si le-a umflat si busumfalt, si a umplut cimpoiul tipla, cat a rabdat, doar n-a crapat, si a cantat:

    "La moara la Ciorogarla,
    Hop, zarna-zarna!
    S-a-necat o fata-n garla,
    Hop, zarna-zarna!
    C-un baboi de peste-n gura.
    Hop, zarna-zarna!" scl.

                                                *

S-a sculat incantat imparatul de pe tronu-i si l-a pupat, si a batut cu ciunta in palma ailalta si a zis:
- Bravos! bis!
                                                *

si eu incalecai pe sea, de trei ori m-am pus s-asa s-asa,
si am cazut de pe ea; si-n sfarsit, m-am pus pe ailalta, sa va spun ce-a fost patit o fata de-mparat in balta.




Da-damult ... Mai da-damult - Partea 1

Da-damult ... Mai da-damult - Partea 2



Aceasta pagina a fost accesata de 929 ori.