Sonet brutal

Sonet brutal

de Ion Luca Caragiale

Zenitul polichrom se irizeaza-n spasm,
si lungi si partice cobor din el sageti;
Iar eu, citind adanc pe frescuri din pereti,
Vad conturandu-se din alte vremi un basm.

Da!Homo... fui ! da, viata mi-e sarcasm!
Sunt toate vechi, nimic nou nu mai poti sa-nveti!
Cand toate intra-n ea ca lichidu-n bureti,
De Calipige n-am de loc entuziasm!

Luceasca ochii ei in focuri de smarald,
Pembele varii dungi astearna-si in bibiluri,
ii curga lacrime in van de sange cald!

...A! prea brutala-a fost cand m-a metodoxit!...
Ma tachineaza-n van cu amplele-i profiluri:
Vai! Faunul, rapus de Eros, a murit!




Sonet brutal


Aceasta pagina a fost accesata de 1062 ori.