O scrisoare pierduta - Actul I

O scrisoare pierduta - Actul I

de Ion Luca Caragiale



Personajele

Stefan Tipatescu, prefectul judetului
Agamemnon Dandanache, vechi luptator de la 48
Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului scolar, Comitiului agricol si al altor comitete si comitii
Tache Farfuridi, avocat, membru al acestor comitete si comitii
Iordache Branzovenescu, asemenea
Nae Catavencu, avocat, director-proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident-fundator al Societatii enciclopedice-cooperative Aurora economica romana
Ionescu, institutor, colaborator la acel ziar si membru al acestei societati
Popescu, asemenea
Ghita Pristanda, politaiul orasului
un cetatean turmentat
Zoe Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache
un fecior
Alegatori, Cetateni

in capitala unui judet de munte, in zilele noastre.




Actul I

(O anticamera bine mobilata. usa in fund cu doua ferestre mari de laturi. La dreapta, in planul din fund o usa, la stanga alta usa, in planul din fata. in stanga, planul intai, canapea si un fotoliu)


Scena I

Tipatescu, putin agitat, se plimba cu Racnetul Carpatilor in mana; e in haine de odaie; Pristanda in picioare, mai spre usa, sta rezemat in sabie

Tipatescu (terminand de citit o fraza din jurnal) : ...Rusine pentru orasul nostru sa tremure in fata unui om!... Rusine pentru guvernul vitreg, care da unul din cele mai frumoase judete ale Romaniei prada in ghearele unui vampir!... (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!

Pristanda (asemenea) : Curat caraghioz!... Pardon, sa iertati, coane Fanica, ca intreb: bambir... ce-i aia, bampir?

Tipatescu: unul... unul care suge sangele poporului... Eu sug sangele poporului!...

Pristanda: Dumneata sugi sangele poporului!... Aoleu!

Tipatescu: Misel!

Pristanda: Curat misel!

Tipatescu: Murdar!

Pristanda: Curat murdar!

Tipatescu: Ei! nu s-alege!

Pristanda: Nu s-alege!

Tipatescu: Cu toata dascalimea dumnealui, cu toata societatea moftologica a dumnealui... degeaba! sa-mi raza mie mustatile!

Pristanda: si mie!

Tipatescu: Dar in sfarsit, las-o asta! lasa-l sa urle ca un caine!

Pristanda: Curat ca un caine!

Tipatescu: incepusesi sa-mi spui istoria de aseara. (sade)

Pristanda: Cum va spuneam, coane Fanica (se apropie), aseara, atipisem nitel dupa-masa, precum e misia noastra... ca acuma dumneavoastra stiti ca bietul politai n-are si el ceas de mancare, de bautura, de culcare, de sculare, ca tot crestinul...

Tipatescu: Fireste...

Pristanda: si la mine, coane Fanica, sa traiti! greu de tot... Ce sa zici? Famelie mare, renumeratie mica, dupa buget, coane Fanica. inca d-aia nevasta-mea zice: Mai roaga-te si tu de domnul prefectul sa-ti mai mareasca leafa, ca te prapadesti de tot!... Noua copii, coane Fanica, sa traiti! nu mai putin... Statul n-are idee de ce face omul acasa, ne cere numai datoria; dar de! noua copii si optzeci de lei pe luna: famelie mare, renumeratie mica, dupa buget.

Tipatescu (zambind) : Nu-i vorba, dupa buget e mica, asa e... decat tu nu esti baiat prost; o mai carpesti, de ici, de colo; daca nu curge, pica... Las' ca stim noi!

Pristanda: stiti! Cum sa nu stiti, coane Fanica, sa traiti! tocma' dumneavoastra sa nu stiti!

Tipatescu: si nu-mi pare rau, daca stii sa faci lucrurile cuminte: mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima... Cand e om de credinta...

Pristanda: De credinta, coane Fanica, sa traiti!

Tipatescu: Nu ma uit daca se foloseste si el cu o para, doua... mai ales un om cu o familie grea.

Pristanda: Noua suflete, coane Fanica, noua, si renumeratie...

Tipatescu: Dupa buget!...

Pristanda: Mica, sarut mana, coane Fanica.

Tipatescu: Lasa, Ghita, cu steagurile de alaltaieri ti-a iesit bine; ai tras frumusel condeiul.

Pristanda (uitandu-se pe sine si razand) : Curat condei! (luandu-si numaidecat seama, naiv) Adicate, cum condei, coane Fanica?...

Tipatescu: Contul jidanului s-a platit la Comitet pe patruzeci si patru de steaguri...

Pristanda (naiv) : Da.


Tipatescu: Ei?... s-a pus patruzeci si patru de steaguri?

Pristanda (cu tarie) : S-a pus, coane Fanica, s-a pus... Poate unul-doua sa le fi dat vantul jos... da' s-a pus...

Tipatescu: Patruzeci si patru?

Pristanda: Patruzeci si patru in cap, coane Fanica.

Tipatescu (razand) : Nu umbla cu mofturi, Ghita. Nu m-am plimbat eu la luminatie in trasura cu Zoe si cu nenea Zaharia in tot orasul? Tocmai ea, cum e glumeata, zice: ia sa-i numaram steagurile lui Ghita...

Pristanda (mahnit) : imi pare rau! tocmai coana Joitica, tocmai dumneei, care de!... sa ne asteptam de la dumneei la o protectie...

Tipatescu: Apoi, ea n-a zis-o cu rautate, a zis-o de gluma. Nu stie si nenea Zaharia si ea ca esti omul nostru...

Pristanda: Al dumneavoastra, coane Fanica, si al coanii Joitichii, si al lui conul Zaharia... Ei? si le-ati numarat, coane Fanica?... Ei? asa e? patruzeci si patru...

Tipatescu: Vreo paispce... cinspce.

Pristanda: Apoi sa le numaram, coane Fanica; sa le numaram: doua la prefectura.

Tipatescu: Doua...

Pristanda: Doua pe piata lui 11 Fevruarie...

Tipatescu: Patru...

Pristanda (cautand in gand) : Doua la primarie...

Tipatescu: sase...

Pristanda (acelasi joc) : unul la scoala de baieti...

Tipatescu: sapte...

Pristanda: unul... la scoala de fete...

Tipatescu: Opt...

Pristanda: unul la spital...

Tipatescu: Noua...

Pristanda: Doua... la catrindala, la Sf. Niculae...

Tipatescu: unsprezece.

Pristanda: Doua la prefectura... paispce...

Tipatescu (razand) : Le-ai mai numarat pe ale de la prefectura.

Pristanda: Nu, coane Fanica, sa traiti! (continua repede, pe nerasuflate) Doua la primarie, optspce, patru la scoli, douazeci si patru, doua la catrindala la Sf. Niculae, treizeci...

Tipatescu (razand) : Le-ai mai numarat o data pe toate astea si aduni rau...

Pristanda: Doamne pazeste, coane Fanica, sa traiti, patruzeci si patru, in cap... patruzeci si patru... Cum zic, unul-doua, poate vantul... ori cine stie...

Tipatescu (razand) : Ghita... apoi nu ma orbi de la obraz asa.

Pristanda (schimband deodata tonul, umilit si naiv) : Famelie mare... renumeratie dupa buget mica...

Tipatescu (uitandu-se la ceas) : Ia sa lasam steagurile, Ghita...

Pristanda: Curat sa le lasam, coane Fanica.

Tipatescu: Spune odata istoria de-aseara, ca ma grabesc.

Pristanda: Bine ziceti, coane Fanica. Aseara pe la zece si jumatate, ma duc acasa, imbuc ceva si ma dau asa pe-o parte sa atipesc numai un minutel, ca eram prapadit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: Dezbraca-te, Ghita, si te culca. Eu, nu; eu, la datorie, coane Fanica, zi si noapte la datorie. Asa, ma scol cam pe la douaspce fara un sfert si, pardon, ma dezbrac de mondir, scot chipiul, ma-mbrac tivileste si plec... la datorie, coane Fanica. Pana sa plec se facuse vreo unul dupa douaspce. O iau prin dosul primariei, si apuc pe maidan ca sa ies la bariera unirii. Cand dau sa trec maidanul, vaz lumina la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Catavencu, si ferestrele vraiste. ulucile inalte... daca te sui pe uluci, poti intra pe fereastra in casa. Eu, cu gandul la datorie, ce-mi da in gand ideea? zic: ia sa mai ciupim noi ceva de la onorabilul, ca nu strica... si binisor, ca o pisica, ma sui pe uluci si ma pui s-ascult: auzeam si vedeam cum v-auz si m-auziti, coane Fanica, stiti, ca la teatru.

Tipatescu (interesandu-se) : Ei, ce?

Pristanda: Jucasera stos

Tipatescu: Cine era?

Pristanda: Cine sa fie? dascalimea: lonescu, Popescu, popa Pripici...

Tipatescu: si popa?

Pristanda: Da, popa si d. Tachita, si Petcus, si Zapisescu, toata gasca-n par. Jocul era pe ispravite... si fumarie de tutun... isea pe fereastra ca de la vapor. Mai juca popa si cu Petcus. ailalti sedeau de vorba.

Tipatescu: si Catavencu ma-njura?

Pristanda: Grozav, coane Fanica, pe guvern si pe dv. ... si-si numara voturile.

Tipatescu: Dascalimea, popa si moflujii.

Pristanda: Curat moflujii!

Tipatescu: Las' ca le dau eu voturi.

Pristanda: Da' sa vedeti ce s-a-ntamplat... coane Fanica. Din vorba-n vorba, Catavencu zice: Ma prinz cu d-voastra ca o sa voteze cu noi cine cu gandul nu ganditi, unul pe care conteaza bampirul - si acolo, pardon, tot bampir va zicea - pe care conteaza bampirul ca pe Dumnezeu... si cand l-om avea pe ala, i-avem pe toti... Ia ascultati scrisoarea asta... si scoate o scrisorica din portofel... Ia ascultati... Diavolul de popa, n-are de lucru? se scoala repede de la joc si zice: Sa ma-ngropi, sufletul meu, Naica, nu citi... stai, s-o ascult si eu... sa-mi aprinz numai tigara... si, coane Fanica, se scoala de la joc, aprinde chibritul, trage din tigara si vine sa arunce chibritul aprins pe fereastra drept in ochii mei... Ma trag inapoi, alunec de pe uluci si caz pe maidan, peste un dobitoc, care pesemne trecea ori sedea langa uluci. Dobitocul incepe sa strige, toti din casa sar navala la fereastra; eu, cum cazusem, ma ridic degraba, o iau pitulis pe langa uluci si intru in curtea primariei.

Tipatescu (interesandu-se de povestire) : Ei!

Pristanda: M-am mai intors eu, dar inchisesera ferestrele si lasasera perdelele.

Tipatescu: Cine sa fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghita, eu trebuie sa ma duc la dejun, sa nu fac pe nenea Zaharia si pe Zoe sa m-astepte. Ei nu dejuneaza fara mine, si nenea Zaharia nu iese inainte de dejun. si mai ales cum e Zoe nerabdatoare...

Pristanda: Ce-mi ordonati, coane Fanica?

Tipatescu: Sa-mi afli ce scrisoare e aia si de cine e vorba.

Pristanda: Ascult, coane Fanica.

Tipatescu: Daca s-ar putea sa punem mana si pe firul asta, - nu doar ca mi-e teama de intrigile proaste ale lui Catavencu, - dar n-ar fi rau sa-l dezarmam cu desavarsire, s-apoi sa-l lucram pe onorabilul!

Pristanda: Curat sa-l lucram!

Tipatescu: Stai un minut pana sa-mi schimb haina; iesim impreuna; am sa-ti mai spun ceva.

Pristanda: Stau, coane Fanica.

(Tipatescu iese in stanga)


Scena II

Pristanda (singur) : Grea misie, misia de politai... si conul Fanica cu coana Joitica mai stau sa-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot, ca satulul nu crede la al flamand... Zic: curat! De-o pilda, conul Fanica: mosia mosie, fonctia fonctie, coana Joitica, coana Joitica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luandu-si seama) babachii... Da' eu, unde? famelie mare, renumeratie dupa buget mica. (sade in fund pe un scaun la o parte)



Scena III

Zaharia Trahanache, Ghita Pristanda,

apoi Tipatescu si Zoe

Trahanache (intra prin fund, fara sa ia seama la Ghita, care se ridica repede la intrare. Trahanache e miscat) : A! ce corupta sotietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt printipuri, nu mai e nimic: enteresul si iar enteresul... Bine zice fiu-meu de la facultate alaltaieri in scrisoare: vezi, tanar tanar, dar copt, serios baiat! zice: Tatito, unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sotietate fara printipuri, va sa zica ca nu le are!... Auzi d-ta miselie, infamie. (vede pe Ghita) Aici erai Ghita? (se stapaneste)

Pristanda: Aici, sarut mana, coane Zahario.

Trahanache: Fanica a iesit?

Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecat momental, e dincolo... A! iata conul Fanica...

Tipatescu (cu palaria si haina de oras vine din stanga, e surprins la vederea lui Zaharia) : Neica Zaharia! Cum se poate? Ai iesit inainte de dejun? Ce e?

Trahanache: E comedie, mare comedie, Fanica, stai sa-ti spui. (ii face semn sa expedieze pe Pristanda)

Pristanda (rapede) : Mai aveti ceva sa-mi ordonati, coane Fanica?

Tipatescu: Nu... Nu uiti de ce-am vorbit. Trebuie sa avem dezlegarea istoriei cat mai degraba.

Pristanda: Ascult.

Tipatescu: Nene Zahario, e lung ce ai sa-mi spui? Nu mi-o poti spune la dejun?

Trahanache: Ai putintica rabdare... Nu trebuie sa stie Joitica... E comedie mare, Fanica. (sade pe canapea, cu spatele spre fund)

Tipatescu (uitandu-se la ceas) : Atuncea treci, Ghita, pe la nenea Zaharia p-acasa si lasa-i vorba coanei Joitichii - nu-i asa, nene Zahario? - sa fie asa de buna sa nu se supere daca om intarzia de la dejun... avem ceva politica de vorbit intre barbati.

Pristanda: Ascult, coane Fanica. (Pristanda pleaca spre fund. Tipatescu se intoarce spre Trahanache si coboara. Cand Pristanda vrea sa iasa prin fund, usa din dreapta se deschide putin, Zoe scoate capul, cheama pe Pristanda: Pst! Pst! si inchide repede usa. Tipatescu se intoarce si il vede pe Pristanda langa usa din dreapta)

Tipatescu: 'Ai? un' te duci?

Pristanda (facandu-i semn sa taca si aratandu-i pe Trahanache) : unde mi-ati ordonat.

Tipatescu (fara a intelege) : De ce nu iesi prin fata?

Pristanda (urmandu-si jocul) : Da, prin fata... (se-ntoarce spre usa din fund. Tipatescu se-ntoarce iar spre Trahanache. Jocul Zoii se repeta. Fanica se-ntoarce iar. Ghita care este iar langa usa din dreapta, iese navala pe acolo. Tipatescu, dand din umeri, fara sa-nteleaga, se coboara sa saza pe fotoliu, langa Trahanache).


Scena IV

Tipatescu, Trahanache

Tipatescu: Ei! neica Zahario, ce e? ia spune, te vaz cam schimbat!...

Trahanache: Ai putintica rabdare, sa vezi... Azi-dimineata, pe la opt si jumatate, intra feciorul in odaie, - nici nu-mi bausem cafeaua, - imi da un ravasel si-mi zice ca asteapta raspuns... De la cine era ravaselul?

Tipatescu: De la cine?

Trahanache: De la onorabilul d. Nae Catavencu.

Tipatescu: De la Catavencu?

Trahanache: Zic: ce are a face Catavencu cu mine si eu cu Catavencu, nici in clin, nici in maneci, ba chiar putem zice, daca consideram dupa printipuri, dimpotriva.

Tipatescu: Fireste... Ei?

Trahanache: Stai, sa vezi. (scoate un ravasel din buzunar si-l da lui Tipatescu)

Tipatescu (luand ravaselul si citind) : Venerabilului d. Zaharia Trahanache, prezident al Comitetului permanent, al Comitetului scolar, al Comitetului electoral, al Comitiului agricol si al altor comitete si comitii... Loco. (scoate hartia din plic) Venerabile domn, in interesul onoarii d-voastre de cetatean si de tata de familie, va rugam sa treceti astazi intre orele 9 jum. si 10 a.m. pe la biuroul ziarului Racnetul Carpatilor si sediul Societatii Enciclopedice-Cooperative Aurora Economica Romana unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanta pentru d-voastra... Al d-voastra devotat, Catavencu, director-proprietar al ziarului  Racnetul Carpatilor, prezident fundator al Societatii Enciclopedice-Cooperative  Aurora Economica Romana ... Ei? ce document?

Trahanache: Ai putintica rabdare! Sa vezi... M-am gandit: sa nu ma duc... sa ma duc... sa nu ma duc... ia, numai de curiozitate, sa ma duc, sa vaz ce moft mai e si asta. Ma imbrac degraba, Fanica, si ma duc.

Tipatescu: La Catavencu?

Trahanache: Stai, sa vezi... la Catavencu. - Cum intru se scoala cu respect si ma pofteste pe fotel. Venerabile-n sus, venerabile-n jos. imi pare rau ca ne-am racit impreuna, zice el, ca eu totdeauna am tinut la d-ta ca la capul judetului nostru... si in sfarsit o suma de delicateturi... Eu serios, zic: Stimabile, m-ai chemat sa-mi arati un docoment, arata docomentul! Zice: Mi-e teama, zice, ca o sa fie o lovitura dureroasa pentru d-ta, si ar fi trebuit sa te pregatesc mai dinainte, d-ta un barbat asa de, si asa de... si iar delicateturi. Zic iar: Stimabile, ai putintica rabdare, docomentul... El iar: ... ca de, damele... Sa vezi unde vrea sa m-aduca miselul!... Biata Joitica! sa nu cumva sa-i spui, sa nu care cumva sa afle! cum e ea simtitoare!...

Tipatescu: Ce! a cutezat? mizerabilul! (se ridica turburat.)

Trahanache (oprindu-l) : Stai, sa vezi! ...ca de, damele, zice, nu inteleg totdeauna meritele si calitatile morale ale barbatului, si respectul care va sa zica, ce trebuie sa-i poarte... in sfarsit (Tipatescu fierbe) ce s-o mai lungesc degeaba! Dupa ce-i pui piciorul in prag si-i zic: Ia asculta, stimabile, ai putintica rabdare: docomentul! vede miselul ca n-are incotro, si-mi scoate o scrisorica... Ghici a cui si catra cine?

Tipatescu (de abia stapanindu-si emotia) : A cui? a cui, nene Zahario?

Trahanache: Stai sa vezi. (raspicat si razand) A ta catra nevasta-mea, catra Joitica! scrisoare de amor in toata regula... 'Ai? ce zici d-ta de asta?

Tipatescu (turburat rau) : Nu se poate, nu se poate!


Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o stiu pe din-afara! asculta: Scumpa mea Zoe, venerabilul (adica eu) merge deseara la intrunire (intrunirea de alaltaieri seara). - Eu (adica tu) trebuie sa stau acasa, pentru ca astept depesi de la Bucuresti, la care trebuie sa raspunz pe data; poate chiar sa ma cheme ministrul la telegraf. Nu ma astepta, prin urmare, si vino tu (adica nevasta-mea, Joitica), la cocoselul tau (adica tu) care te adora, ca totdeauna, si te saruta de o mie de ori, Fanica... (priveste lung pe Tipatescu, care e in culmea agitatiei)

Tipatescu (primblandu-se infuriat) : Nu se poate! O sa-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate!

Trahanache (placid) : Fireste ca nu se poate; dar ti-ai fi inchipuit asa miselie... (cu candoare) Bine frate, inteleg plastografie, pana unde se poate, dar pana aci nu inteleg... Ei, Fanica, sa vezi imitatie de scrisoare! sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri! (oprindu-se si privind la Tipatescu, care se primbla cu pumnii inclestati; cu mirare si ciuda) uite-te la el cum se turbura! Lasa, omule, zi-i misel si pace! Ce te aprinzi asa? Asa e lumea, n-ai ce-i face, n-avem s-o schimbam noi. Cine-si poate inchipui pana unde poate merge miselia omului!

Tipatescu (acelasi joc) : Mizerabilul!

Trahanache: Mai omule, ai putintica rabdare, zi-i ce i-am zis eu: Esti tare, stimabile, la machiaverlicuri tare, n-am ce sa zic; dar nu ti-ai gasit omul... Ei, daca a vazut ca nu i se trece cu mine, stii la ce-a ajuns? Mi-a spus ca, daca nu dau eu importanta lucrului, o sa-i dea publicul, pentru ca scrisoarea o sa se publice duminica la gazeta si o sa fie pusa in cercevea, ca s-o vaza oricine-o pofti.

Tipatescu (turbat) : il impusc! ii dau foc! trebuie sa mi-l aduca aici numaidecat, viu ori mort, cu scrisoarea. (se rapede in fund) Ghita! Ghita! Sa vie politaiul!

Trahanache (dupa el pana in fund) : Ai putintica... (intorcandu-se singur in scena) E iute! n-are cumpat. Aminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. intr-o sotietate fara moral si fara printip... trebuie sa ai si putintica diplomatie!

Tipatescu (intorcandu-se din fund) : Infamul! Canalia!

Trahanache: Ei, astampara-te, omule, si lasa odata mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseara e intrunire. S-a hotarat? Punem candidatura lui Farfuridi? Ce facem? - Deseara, am aflat ca dascalimea cu Catavencu si cu toti ai lor vor sa faca scandal. Trebuie sa-i spunem lui Ghita sa ingrijeasca. Miselul de Catavencu o sa ia deseara cuvantul ca sa ne combata...

Tipatescu (fierband mereu) : Nu te teme, nene Zahario, deseara d. Catavencu nu o sa fie la intrunire, o sa fie in alta parte - la pastrare.

Trahanache: 'Aide, mergi la dejun?

Tipatescu: Nu, neica Zahario, multumim, am treaba. Du-te dumneata singur; sarutari de maini coanii Joitichii.

Trahanache: Bine, dar la pranz desigur. Deseara eu ma duc la intrunire, trebuie sa stai cu Joitica, i-e urat singura. Dupa intrunire avem preferanta

Tipatescu (ametit) : Da, neica Zahario.

Trahanache: La revedere, Fanica.

Tipatescu: La revedere, neica Zahario...

Trahanache (mergand spre use, condus de Tipatescu) : si nu te mai turbura, neica, pentru fitece miselie. Nu vezi tu cum e lumea noastra? intr-o sotietate fara moral si fara printip, nu merge s-o iei cu iuteala, trebuie sa ai (cu fineta) putintica rabdare... (iese in fund.)



Scena V

Tipatescu, apoi Zoe

Tipatescu (vine ametit si-mpleticindu-se din fund si cade pe un scaun cu capul in maini) : Ce sa fac? Ce sa fac? si nu mai vine Ghita!...

Zoe (iesind din dreapta misterios si coborand repede langa el) : Fanica! Fanica!

Tipatescu (ridicandu-se iute) : Zoe!... stii?

Zoe (dezolata) : stiu! Sunt nenorocita, Fanica. stiu... am fost dincolo in odaie, am intrat pe scaricica din dos... Am venit numaidecat dupa Zaharia. N-am avut curaj sa dau ochii cu el, macar ca nu crede... Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocita, Fanica... Cand a plecat Ghita, l-am chemat dincolo (Tipatescu intelege), i-am spus tot: numai el ne poate scapa.

Tipatescu: De unde aflasesi?

Zoe: Eu am stiut numaidecat dupa Zaharia... uite!... (ii da o scrisoare. Scena aceasta se face cu multa nervozitate)

Tipatescu (citind) : Stimabila doamna, la redactia noastra se afla un document iscalit de amabilul nostru prefect si adresat d-voastra. Acest document vi s-ar putea ceda in schimbul unui sprijin pe langa amabilul in cestiune. Binevoiti dar a trece indata pe la biuroul nostru, spre a regula aceasta afacere intr-un chip multumitor pentru amandoua partile... - (cu desperare) Cum? cum? cand ai pierdut biletul, Zoe?

Zoe (inecata) : Nu stiu... alaltaieri seara, cand am plecat de la tine, il aveam; cand am ajuns acasa, nu stiu daca-l mai aveam; poate sa fi scos batista pe drum si mi-a cazut scrisoarea: le aveam tot intr-un buzunar!

Tipatescu: A! ce nenorocire!

Zoe: M-am dus la Catavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus sa-mi dea inapoi scrisoarea, cu conditie sa-i asiguram alegerea. Aminteri, publica scrisoarea poimaine...

Tipatescu (in prada agitatiei) : Lupta este desperata. Vrea sa ne omoare, trebuie sa-l omoram!... si nu mai vine Ghita...

Zoe: Pe Ghita l-am trimes eu la Catavencu, sa-i cumpere scrisoarea cu orice pret.

Tipatescu: Care va sa zica Ghita e acolo?

Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)

Tipatescu: El trebuie sa fie... (se rapede la usa din fund, o deschide si se trage iute inapoi.) A! Ascunde-te... degraba. (o duce repede si ies amandoi prin stanga.)


Scena VI

Farfuridi, Branzovenescu, intrand misterios din fund;

apoi Tipatescu din stanga

Branzovenescu: Poate sa nu fie tocmai asa; poate ca e o manopera... o manopera grosolana, ca sa intimideze pe cativa nehotarati...

Farfuridi (cu intentie fina) : Pe venerabilul d. Trahanache l-am vazut intrand la Catavencu, astazi pe la zece, cand ma duceam in targ... Eu, am n-am sa-ntalnesc pe cineva, la zece fix ma duc in targ...

Branzovenescu: Ei!

Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am vazut-o iesind de la Catavencu tot astazi pe la unsprezece, cand ma-ntorceam din targ... Eu, am n-am clienti acasa, la unsprezece fix ma-ntorc din targ...

Branzovenescu: Nu-nteleg.

Farfuridi: Cum nu-ntelegi? la unsprezece fix...

Branzovenescu: Nu frate, nu-nteleg daraverile astea cu opozitia! tu ai vazut pe Trahanache intai, pe urma pe madam Trahanache, si eu adineaori am vazut pe politaiul, pe Ghita, intrand la Catavencu...

Farfuridi (cu intentie) : Ei?

Branzovenescu (cu indoiala) : Sa fie tradare la mijloc? 'ai?

Farfuridi: Eu merg si mai departe si zic: tradare sa fie, daca o cer interesele partidului, dar s-o stim si noi!...

Branzovenescu: Prefectul trebuie sa ne dea cheia comediei astia... Iacata-l...

Tipatescu (venind din stanga turburat si dandu-si aer silit de degajare) : Salutare, salutare, stimabile!

Branzovenescu (aparte) : E galben!

Farfuridi (aparte) : Ce rosu s-a facut. (tare.) Salutare, salutare, onorabile...

Tipatescu (oferindu-le locuri) : Ia poftiti, ia poftiti, ma rog.

Branzovenescu: Multumim, multumim, stimabile, dar ne cam grabim: sunt douasprezece trecute.

Farfuridi: si eu, am n-am infatisare, la douasprezece trecute fix ma duc la tribunal...

Branzovenescu: uite de ce e vorba, stimabile, sa fim scurti... Prin targ... se spune...

Farfuridi: Adica, da-mi voie, sa fim expliciti; mie imi place sa pun punctele pe i... Se aude...

Branzovenescu: Se aude... cum ca partidul nostru da la colegiul II[3] ajutor lui Catavencu...

Tipatescu (miscat) : Care partid? Care Catavencu?

Branzovenescu: Cum care partid?

Farfuridi: Adica partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi si ai nostri... sa ducem pe brate pe d. Catavencu.

Tipatescu: si cine spune asta? (rade silit.)

Branzovenescu: Nu rade, stimabile, nu rade; a inceput sa se vorbeasca...

Farfuridi: si de!... ce sa zicem! lumea are pentru ce sa intre la banuieli.

Branzovenescu: D. Trahanache la vizita la d. Catavencu...

Tipatescu: Ei?

Farfuridi: Madam Trahanache la vizita la d. Catavencu...

Tipatescu: Ei?

Branzovenescu: D. Ghita politaiul la vizita la d. Catavencu...

Farfuridi: De unde si pana unde?

Branzovenescu: Noi, ce sa zicem - ne temem de ce spune lumea...

Tipatescu (nervos) : Ei, ce spune lumea?

Farfuridi: Vrei sa vorbesc curat si deslusit, stimabile? Ne temem de tradare... Na!

Tipatescu (dupa ce s-a intors cand la unul cand la altul, suparat catra Farfuridi) : Amice, d-le Farfuride, nu ti se pare d-tale ca te faci mai catolic decat Papa?

Farfuridi (hotarat) : Da, cand e vorba de printipuri, stimabile, da, ma fac, adica nu, nu ma fac, sunt cand e vorba de asta, sunt mai catolic decat Papa...

Tipatescu (suparat) : Domnilor, nu primesc acasa la mine astfel de observatii, pe care, dati-mi voie sa va spui, le consider ca niste insulte...

Farfuridi: Sa nu ne iutim, stimabile...

Tipatescu: Cum sa nu ma iutesc, onorabile? D-voastra veniti la mine acasa, la mine, care mi-am sacrificat cariera si am ramas intre d-voastra, ca sa va organizez partidul - caci fara mine, trebuie sa marturisiti, ca d-voastra n-ati fi putut niciodata sa fiti un partid - d-voastra veniti la mine acasa sa ma numiti pe fata tradator... A! asta nu pot sa v-o permit...

Branzovenescu (scotand o hartie din buzunar) : Ma rog, iata ce se imparte acum prin targ, din partea lui d. Catavencu... E tiparit, stimabile!

Tipatescu (miscat, ii smulge hartia) : Tiparit?

Farfuridi (smulgandu-i-o el) : Da, tiparit, da-mi voie... (citeste.) Dam ca pozitiva stirea cum ca desigur candidatura amicului nostru politic d.Catavencu, prezidentul grupului independent, este pusa la adapost de orice loviri din partea administratiei. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede ca atat batranul si venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cat si junele si onorabilul nostru prefect, ar fi convinsi in fine ca in imprejurarile prin care trece tara, judetul nostru nu poate fi mai bine reprezentat decat de un barbat independent ca amicul nostru d.Ca-ta-ven-cu... D. Catavencu va lua cuvantul la intrunirea de deseara... Comitetul grupului independent. (vorbit.)... Aud?

Tipatescu (aparte) : Nu mai ramane nici o clipa de pierdut. (tare.) Domnilor, va rog, niste afaceri importante ma cheama numaidecat la telegraf... Ma scuzati... dar... (merge la o masa si trage clopotelul, apoi iese in fund.)

Branzovenescu: Asa scurt?

Farfuridi: Adica, cum am zice, poftiti pe use afara... Bine?

Tipatescu (apare in fund cu un fecior) : unde e Ghita?

fecioruL: L-am cautat in tot targul, coane Fanica, nu e. (vorbesc incet in fund)

Branzovenescu (care a vorbit incet cu Farfuridi) : 'Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... 'Aide...

Farfuridi: Branzovenescule, mi-e frica de tradare... Cate ceasuri sunt?

Branzovenescu: Douasprece trecute...

Farfuridi: Douasprece trecute?... Eu, la douasprece trecute fix...

Tipatescu (coborand intre ei) : Astfel dar, d-lor...


Branzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim sa facem deranj...

Farfuridi (grav) : Ne ducem, dar gandeste-te stimabile, ca suntem membrii aceluiasi partid... Cum ziceam adineaori amicului Branzovenescu: tradare sa fie (cu oarecare emotie) daca o cer interesele partidului, dar s-o stim si noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu strabunii nostri, cu Mihai Bravul si Stefan cel Mare: iubesc tradarea (cu intentie), dar urasc pe tradatori... (schimband tonul, cu dezinvoltura.) Salutare, salutare, stimabile!...

Branzovenescu (asemenea) : Salutare!...

Tipatescu (inchizand usa dupa ei, grozav de plictisit) : A! (coboara.)


Scena VII

Tipatescu, Zoe, apoi cetateanu turmentat

Zoe (iesind din stanga repede) : S-a dus?... Ai vazut, Fanica? Ai auzit? si Ghita nu mai vine... Fanica, Fanica, ne ameninta o nenorocire grozava...

Tipatescu: Taci! vine cineva. E Ghita desigur. (se repede la usa din fund prin care apare cetateanu turmentat.)

cetateanu (sovaind) : Sluga! (in tot jocul sughite si sovaie)

Zoe: Cine e asta?

Tipatescu: Ce poftesti d-ta?

cetateanu: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegator...

Tipatescu (nervos) : Cum te cheama?

cetateanu: Cum ma cheama? Ce trebuie sa spui cum ma cheama... vorba e, sunt alegator? (sovaie.)

Zoe: E turmentat?

Tipatescu: Dracul sa-l ia! nu e nimeni afara: lasa sa-mi intre aici toti nebunii, toti betivii... 'Aide, iesi!

cetateanu: Nu sunt turmentat... (zambind) coana Joitico... Las' ca ne cunoastem... Ma cunoaste conul Zaharia de la 11 Fevruarie... Nu e vorba, tinem la d. Nae Catavencu... e din Sotietate... dar vorba e, eu alegator... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) d-aia am venit. (sovaie.)

Zoe: Trimite-l, Fanica, da-i drumul... e ametit de tot...

Tipatescu (luandu-l cu binisorul) : Fii bun, cetatene, du-te. Aldata mai vorbim.

cetateanu: Dar ce sa vorbim aldata?

Zoe: A!

cetateanu: Acu ce treaba avem?... Nu va uitati la mine ca sunt asa de... Am facut-o de oaie de tot. Sa vezi d-ta cum de a devenit la bautura... (sughite) ca a fost lata de tot...

Tipatescu (necajit) : Fii bun, omule, si-ntelege. (vrea sa-l apuce.)

cetateanu: Eu am gasit (sughite) o scrisoare...

Tipatescu si Zoe: O scrisoare!

cetateanu: Da. (catra Tipatescu) A d-tale catra coana Joitica... Am gasit-o alaltaieri seara pe drum, cand ieseam de la intrunire... Fa-ti idee, (suGhita) de alaltaieri seara pana azi-dimineata s-o duci intr-un chef!...

Tipatescu (rapezindu-se si apucandu-l cu amandoua mainile de gat) : Mizerabile!

cetateanu: Nu ma-npinge, ca ametesc... (sughite)

Zoe: Lasa-l, Fanica, sa vedem.

cetateanu: Lasati-ma sa vedeti. Cand am gasit-o, de curiozitate am deschis-o si m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o ispravesc bine... si hat! pe la spate, d. Catavencu da sa mi-o ia.

Tipatescu: si (desperat) ti-a luat-o?

Zoe (acelasi joc) : ti-a luat-o?

cetateanu: As! Am bagat-o in buzunar. Zice d. Nae: Asa? faci parte din Sotietatea noastra si primesti scrisori de la prefectul, cetatene, bravos! - Zic: (sughite) As! de la prefectul! - Zice: I-am cunoscut slova... Ia arata-mi-o. - Doamne pazeste! Ba ca da-mi-o, ba ca nu ti-o dau, din vorba-n vorba, tura-vura, ne-am abatut pe la o tuica... una-doua-trei... pe urma da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu vin, da-i cu bere... A facut cinste d. Nae... l-am baut... oo! l-am baut!

Zoe: Dar scrisoarea?

Tipatescu: Scrisoarea (se repede la el strigand), unde e scrisoarea?

cetateanu: Nu striga, (sughite) ca ametesc!... O am la mine scrisoarea. (amandoi il asculta si-l privesc cu indoiala si nerabdare nervoasa.) Da.

Zoe si Tipatescu: S-ar putea!

cetateanu: Da... o am la mine. (cautandu-se prin buzunare) Ehei! d. Nae zicea ca-mi da zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale... slava Domnului.. apropitar sunt (sughite), alegator... (sughite si se cauta mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez? (se opreste din cautat si cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai cauta, apoi cu hotarare.) Am pierdut-o!

Tipatescu: A!

Zoe: ti-a furat-o Catavencu!

cetateanu: Adica dl Nae. Se prea poate... ca am si dormit... Vezi d-ta (Zoe si Tipatescu isi frang mainile) fa-ti idee... da-i cu bere... da-i cu vin... da-i cu vin... da-i cu...

Tipatescu (apucandu-l si zguduindu-l) : Mizerabile! Ce ai facut?

cetateanu (cazand pe un scaun) : Nu ma zgudui, (sughite) ca ametesc!



Scena VIII

Aceiasi - Ghita Pristanda

Pristanda (intra gafaind intr-un suflet, prin fund) : Coane Fanica! Coana Joitico!

Tipatescu si Zoe: Ghita!

Pristanda: Vine! vine conul Zaharia!

cetateanu (pufnind) : Conul Zaharia?... nu mai spune (sughite) ca ametesc...

Tipatescu (lui Pristanda, aratand pe cetateanu turmentat) : Ia-l pe nenorocitul asta, si...

Zoe: si da-i drumul prin dos, pe scara a mica.

Pristanda (ridicand pe cetateanu turmentat) : 'Aide, cetatene! (il impinge spre dreapta)

cetateanu: Nu ma-mpinge (sughite) ca ametesc.

Pristanda (acelasi joc) : 'Aide !

cetateanu: Vorba e... eu pentru cine votez?...

Pristanda: 'Aide!

cetateanu: Nu ma-mpinge (sughite) ca ametesc. (iese, impins de Pristanda)


Scena IX

Zoe, Tipatescu, apoi Ghita Pristanda si Trahanache

Tipatescu (rapede Zoii) : De Zaharia nu avem teama: stie tot, dar nu crede nimica... N-ai auzit?

Zoe: Fanica! Fanica! (Ghita intra din dreapta) Ce-ai facut, Ghita? Ai fost la Catavencu?

Pristanda: Am fost, coana Joitico... Se lasa greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputatia...

Tipatescu: Trebuie sa punem mana pe el. (hotarat) Du-te Ghita, ia jandarmi... viu ori mort, trebuie sa mi-l aduci la politie, acuma intr-un moment...

Zoe: Fanica!...

Tipatescu: Du-te.

Pristanda: Ascult! (vrea sa porneasca spre fund, in momentul acesta intra Trahanache cu aerul triumfator.)

Trahanache: L-am prins cu alta mai boacana!

Zoe (incepand sa se jeleasca si cazandu-i ca lesinata in brate) : Nene! nene!

Trahanache: Joitico! (catre Tipatescu) A aflat?

Tipatescu: stie tot!

Trahanache (ingrijind-o, dupa ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) : Bine, omule, nu ti-am zis sa nu-i spui? o stiam eu cat e de simtitoare! Iaca vezi! (toti o ingrijesc) Ei! ti-am spus ca l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacana... Ghita, iute un pahar cu apa. (Ghita iese in stanga)

Tipatescu (batand in palmele Zoii) : Care onorabil?

Trahanache (acelasi joc) : Ei, ai putintica rabdare... Catavencu, de...

Tipatescu: Cu ce alta?

Trahanache (batand cu putere in palmele Joitichii) : Cu alta plastografie... Ce plastograf!

Pristanda (care a venit cu paharul cu apa) : Curat plastograf!

Cortina cade


O scrisoare pierduta - Actul I
O scrisoare pierduta - Actul II
O scrisoare pierduta - Actul III
O scrisoare pierduta - Actul IV
O scrisoare pierduta - Note


Aceasta pagina a fost accesata de 12261 ori.