O scrisoare pierduta - Actul III

O scrisoare pierduta - Actul III

de Ion Luca Caragiale


ACTUL III

(Teatrul infatiseaza sala cea mare a pretoriului primariei, un fel de hexagon din care se vad trei laturi. Trei usi in fund; cea din mijloc da in coridorul de intrare; pe cea din dreapta se citeste: Ofiter tivil; pe cea din stanga: Arfiva. in stanga la planul al doilea, o usa cu inscriptia Cabinetul Primarelui. in dreapta, acelasi plan, alta usa cu inscriptia: Reghistratura.
Sa vedem insa mai-naint - Partea din stanga pana la usa Arfivei este despartita de scena cu un grilaj de lemn acoperit cu perdelute de chembrica verde. Langa grilaj, la stanga, in scena, este o estrada pe care sunt asezate masa si jetul prezidential. inaintea mesei, putin mai jos, este tribuna. Pe masa sunt doua candelabre, hartie, calimari si un clopotel. Pe tribuna o sticla si un pahar de apa. De partea dreapta sunt banci dese si scaune; sub estrada, asemenea. Peste tot sunt banci si scaune, afara de o carare lasata liber de la usa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine si se duce lumea. Pe pereti cateva lampi atarnate in cuie. Lumina cam saraca. La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidentiala in jetul sau, la spatele tribunei. imprejurul mesii, Branzovenescu si alti Cetateni. - inaintea tribunii, cu spatele spre dansa, Alegatori, Cetateni, Public, unii sezand jos, altii in picioare. Pe banci, pe scaune si imprejur asemenea. in capul bancilor din fata e Catavencu impreuna cu Ionescu, Popescu si alti dascali si partizani. - Farfuridi e la tribuna. - Perdeaua se ridica asupra unei intreruperi. in toata sala e rumoare. Prezidentul agita clopotelul)




Scena I

Trahanache, Catavencu, Branzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetateni, Alegatori, Public. Rumoare

Farfuridi (de la tribuna) : Dati-mi voie! (gusta din paharul cu apa.) Dati-mi voie! (rumoare.)

Trahanache (tragandu-si clopotelul) : Stimabili! onorabili! (afabil) faceti tacere! Sunt cestiuni importante, arzatoare la ordinea zilei... Aveti putintica rabdare... (catra Farfuridi) Da-i inainte, stimabile, aveti cuvantul!

Farfuridi (catra adunare) : Dupa ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi incheia cat se poate mai scurt...

Popescu: Parol?... Numai daca te-i tinea de vorba. (rasete in partea unde sunt dascalii)

Farfuridi: Rog, nu ma-ntrerupeti, dati-mi voie...

Trahanache (catra partea unde e Popescu) : Stimabile, nu-ntrerupeti...

Farfuridi: Dupa ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric si din punctul de vedere de drept, voi incheia, precum am zis, cat se poate mai scurt. (bea o sorbitura, apoi, reluandu-si rasuflarea, rar ca si cum ar incepe o poveste) La anul una-mie-opt-sute-doua-zeci-si-unu... fix... (Rumoare si protestari in grupul lui Catavencu: A !A !A!)

Popescu: Daca ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare si protestari.)

Farfuridi: Dati-mi voie... La una-mie-opt-sute...

Toti (in cor, cu tonul lui) : Douazeci-si-unu fix... (rumoare si protestari.)

Farfuridi: Dati-mi voie.

Trahanache (clopotel) : Stimabile, onorabile! Nu intrerupeti... Aveti putintica...

Catavencu: Ce rabdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt inaintate. Sunt si alti oratori inscrisi sa vorbeasca...

Toti DIN GRUP: Da! Da!

Catavencu: Onorabilul orator a promis sa incheie cat se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luam a doua oara de la 1821? A! A! A!

Toti DIN GRUP: A! A! A! (rumoare.)

Farfuridi: Dati-mi voie...

Trahanache (catra Farfuridi cu dulceata, ridicandu-se peste masa catra tribuna) : Stimabile... eu gandesc ca nu ar fi rau sa sarim la 48...

Catavencu (strigand) : Mai bine la 64...

Popescu, Ionescusi Toti din grup: Da! da! la 64...

Trahanache (ridicandu-se ca si cum ar consulta adunarea) : Adica... la plebicist[7]?

Toti: Da, la plebicist! (zgomot).

Farfuridi (intorcandu-se cu spatele spre adunare si cu fata la prezident) : Dati-mi voie, domnule prezident; mi-ati acordat cuvantul: imi pare ca un prezident o data ce acorda cuvantul...

Trahanache (sculandu-se si punand, peste masa, mainile pe umerii lui Farfuridi, mangaietor) : Daca ma iubesti, stimabile, fa-mi hatarul... sa trecem la plebicist... dorinta adunarii!...

Farfuridi: Dar, domnule prezident...

Trahanache (si mai rugator) : Sa trecem la plebicist! (il intoarce binisor de umeri cu fata spre adunare.)

Toti (cu putere) : Da! La plebicist! La plebicist!

Farfuridi (soarbe o data si cu aerul resignat) : Ce ziceam dar? la 1864, vine, ma-ntelegi, ocaziunea sa se pronunte poporul printr-un plebicist... Sa vedem insa mai-nainte... sa ne dam seama bine de ce va sa zica... de ce este un plebicist...

Ionescu: stim ce este plebicistul! Mersi de explicatie!

Toti: Nu trebuie explicatie... (rumoare)

Farfuridi (catra intrerupatori) : Dati-mi voie! (catra Trahanache) Domnule prezident!...

Trahanache (clopotel) : Stimabili, onorabili, rog nu intrerupeti pe orator, (foarte afabil) faceti tacere; sunt cestiuni arzatoare la ordinea zilii; aveti putintica rabdare. (catra Farfuridi.) Aveti cuvantul, stimabile, dati-i inainte!

Farfuridi (luand vant) : Cand zicem dar 64, zicem plebicist, cand zicem plebicist, zicem 64... stim, oricine dintre noi stie ce este 64, sa vedem ce este plebicistul... (cu tarie incepand fraza) Plebicistul!...

Catavencu: Aci nu e vorba de plebicist...

Farfuridi: Dati-mi voie; (discutand cu Catavencu) mi se pare ca atunci cand zicem 64... (cu energica convingere) si sa nu cautati a incerca macar sa ma combateti; va voi dovedi cu date istorice ca toate popoarele isi au un 64 al lor...

Catavencu: Dati-mi voie; nu e vorba de 64. (rumoare aprobativa pentru Catavencu.)

Farfuridi: Dati-mi voie... (toate colocviile si intreruperile se fac avocateste, cu multa vioiciune si cu tonul intepat si volubil) Domnule prezident!...

Trahanache (clopotel) : Stimabile, onorabile, faceti tacere... avem cestiuni arzatoare...

Catavencu (ridicandu-se in capul bancii) : Cum, domnule prezident? De unde pana unde 64 chestie arzatoare la ordinea zilei? Daca nu ma-nsel, imi pare ca suntem in anul de gratie 1883... Ce are a face? Chemati pe onorabilul orator la cestiune...

Trahanache (ridicandu-se iar peste masa si atingandu-l pe umere pe Farfuridi) : Stimabile... (afabil si rugator) sa lasam plebicistul, daca ma iubesti; sa trecem la cestiune.

Farfuridi (obosit de intreruperi, intorcandu-se cu fata spre Trahanache si cu spatele la adunare) : Domnule prezident, ati binevoit a-mi acorda cuvantul... Eu cred c-ar trebui...

Catavencu (strigand) : Nu trebuie, onorabile!

Toti din grup: Nu, nu trebuie!

Trahanache (punand mainile, peste masa, pe umerii lui Farfuridi, si foarte dulce) : Ma rog, daca ma iubesti, fa-mi hatarul... dorinta adunarii, stimabile... (il intoarce de umeri binisor cu fata spre adunare)

Toti: Da! La chestiune! La chestiune!

Farfuridi (foarte obosit, soarbe si se resigneaza) : Ajungem dar la chestiunea reviziunii constitutiunii si legii electorale...

Toti (cu satisfactie) : A! Asa da!

Trahanache (asemenea) : A! (clopotel) Ei! acu aveti putintica rabdare... (catra Farfuridi) Scurt, stimabile, scurt, daca ma iubesti: dorinta adunarii.

Farfuridi (asuda, bea si se sterge mereu cu basmaua) : Ma rog, dati-mi voie! stiti care este opinia mea in privinta revizuirii?

TOATa SALA: Nu!... Sa vedem!... Spune!

Catavencu (batjocoritor) : Sa vedem opinia lui d. Farfuridi. (Trahanache clopoteste)

Farfuridi (asuda mereu si se emotioneaza pe vazute) : Opinia mea este aceasta: e vorba de revizuire, da?

Toti (puternic) : Da! Da!

Farfuridi (emotionat si asudand) : Atunci, iata ce zic eu, si impreuna cu mine (incepe sa se inece) trebuie sa zica asemenea Toti aceia care nu vor sa caza la extremitate (se ineaca mereu), adica vreau sa zic, da, ca sa fie moderati... adica nu exageratiuni!... intr-o chestiune politica... si care, de la care atarna viitorul, prezentul si trecutul tarii... sa fie ori prea-prea, ori foarte-foarte... (se incurca, asuda si inghite) incat vine aci ocazia sa intrebam pentru ce?... da... pentru ce?... Daca Europa... sa fie cu ochii atintiti asupra noastra, daca ma pot pronunta astfel, care lovesc sotietatea, adica fiindca din cauza zguduirilor... si... idei subversive... (asuda si se rataceste din ce in ce) si ma-ntelegi, mai in sfarsit, pentru care in orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau sa zic intr-o privinta, poporul, natiunea, Romania... (cu tarie) tara in sfarsit... cu bun-simt, pentru ca Europa cu un moment mai nainte sa vie si sa recunoasca, de la care putem zice depanda... (se incurca si asuda mai tare) precum, - dati-mi voie - (se sterge) precum la 21, dati-mi voie (se sterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea si la 84 si 94, si etetera, intru cat ne priveste... pentru ca sa dam exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine insa! (foarte asudat, se sterge, bea, iar se sterge si sufla foarte greu. Trahanache a urmarit cu mana tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo si aplauze in fund, conduse de Branzovenescu; rasete si sasaituri in grupul lui Catavencu. Clopotelul lui Trahanache de abia se mai aude. - Dupa ce s-a mai oprit zgomotul, cu multa aprindere.) Dati-mi voie! Termin indata! mai am doua vorbe de zis. (zgomotul tace.) Iata dar opinia mea. (in suprema lupta cu oboseala care-l biruie.) Din doua una, dati-mi voie: ori sa se revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele... esentiale... Din aceasta dilema nu puteti iesi... Am zis!

(Aplauze in fund, sasaituri in fata. Farfuridi coboara zdrobit, stergandu-se de sudoare, si merge in fund. Branzovenescu si alti Alegatori il intampina si-i strang mana. - Rumoare. Mai multi din auditoriu se scoala si strica randurile. Catavencu suie de la dreapta in mijloc, unde vorbeste incet cu grupul sau gesticuland viu. Cu un alt grup mai in fund Farfuridi si Branzovenescu asemenea. - Pristanda iese misterios din cabinetul primarului, trece prin uscioara grilajului, care este la spatele tribunii, si trage de pulpana pe Trahanache, care suna clopotelul.)



Scena II

Aceiasi - Pristanda

Trahanache (lasand clopotelul si intorcandu-se la spatele mesii) : 'Ai? Ce e?

Pristanda (misterios si repede) : Coane Zahario! Conul Fanica, coana Joitica!...

Trahanache: Ei? Ce?

Pristanda: Sunt dincoace in cabinet... au venit pe din dos, va asteapta. Numaidecat sa poftiti acolo.

Trahanache (asemenea misterios) : Nu pot sa las prezidentia... sa aiba putintica rabdare.

Pristanda: Trebuie... numaidecat!... suspandati!

Trahanache (trage clopotelul si se ridica) : Stimabila, onorabila adunare. Dupa discursul important, pe care l-a tinut respectabilul nostru concetatean si advocat d. Farfuridi, eu cred ca ar fi bine sa suspandam sedinta pentru cinci minute.

VOCI: Da! Da! pentru cinci minute!...

(Catavencu cu grupul sau, Farfuridi si Branzovenescu cu al lor se amesteca in multime. Trahanache, care s-a dat jos de pe tribuna, a deschis portita grilajului si a trecut cu Ghita in partea stanga despartita, bate in usa Cabinetului Primarelui. Zoe si Tipatescu ii deschid; Trahanache si Ghita dispar inauntru; usa se inchide la loc)



Scena III

Aceiasi - fara Trahanache si Pristanda

Catavencu (catra grupul lui) : Ei, cum sa-l trimeti in Camera, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui - si eu respect ideile, numai sa fie sincere, si el e sincer, n-ai ce zice, - respect la orice opiniune!... Dar sa-ti vie stimabilul cu idei invechite, cu opiniuni ruginite, si sa te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, sa-mi dea voie sa-i spui...

Popescu: Nu, uite ce sustine Farfuridi, n-ai inteles; sustine ca adica dupa istorie - d-aia se teme el de zguduiri - nu trebuie sa dam exemplu rau surorilor noastre de ginte latina. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latina...

Ionescu: Da! A zis-o...

Catavencu (cu aer de protectie) : Voi dascalii sunteti baieti buni, dar aveti un cusur mare: cum va vorbeste cineva de istorie, s-a ispravit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, daca e vorba de istorie, apoi ce te-nvata istoria mai intai si-ntai?

Popescu: Ca Romania de la Traian...

Catavencu: Nu-i asa...

Ionescu: Ca adica strabunul nostru...

Catavencu: Ce strabun! ce nostru! Vezi ca nu stiti! (cu tonul retoric.) Or, mai intai si-ntai istoria ne invata anume ca un popor care nu merge inainte sta pe loc, (Publicul incepe sa-i ia aminte ca peroreaza si se grupeaza incet-incet imprejurul lui ca sa asculte) ba chiar da inapoi, ca legea progresului este asa, ca cu cat mergi mai iute, cu atat ajungi mai departe. (grupul lui Catavencu aproba si admira, grupul lui Farfuridi si Branzovenescu, care s-a apropiat si asculta mai dintr-o parte, da din umeri.)

Ionescu: Asta e asa.

Popescu: Nici nu mai incape vorba.

Farfuridi (intepat) : Da! progres! progres fara conservatiune, cand vedem bine ca Europa...

Catavencu (intrerupandu-l latrator) : Nu voi, stimabile, sa stiu de Europa d-tale, eu voi sa stiu de Romania mea si numai de Romania... Progresul, stimabile, progresul! in zadar veniti cu gogorite, cu inventiuni antipatriotice, cu Europa, ca sa amagiti opinia Publica...

Farfuridi (si mai intepat) : Da-mi voie... Mi se pare ca altcineva amageste opinia Publica...

Catavencu: Nu voi sa stiu de ce zici d-ta.

Branzovenescu: Fireste ca nu vrei sa stii... nu-ti vine la socoteala...

Catavencu (si mai latrator) : Sa-si vaza de trebile ei Europa. Noi ne amestecam in trebile ei? Nu... N-are prin urmare dreptul sa se amestece intr-ale noastre... D-ta esti advocat, esti confrate cu mine...

Farfuridi: Da, sunt avocat, dar nu sunt confrate cu d-ta...

Catavencu (urmandu-si jocul) : stii ca si mine principiul de drept, fiecare cu al sau, fiecare cu treburile sale... oneste bibere[8]...

Farfuridi: Da' de onest n-ai incotro!... (grupurile Catavencu si Farfuridi incep a se desparti, fiecare de o parte.)

Catavencu (cu totul intepator) : Stimabile, nu stiu pentru ce d-ta ma prigonesti de la o vreme... Ce ai cu mine? Suntem in fata Alegatorilor, stimabile: or, nu incape pica; sa luptam: d-ta o sa-ti pui candidatura, o stim; eu ti-o declar ca mi-o pui pe a mea... lupta electorala! si stim ca lupta electorala este viata popoarelor... De ce te revolti contra adevarului? in contra dreptului?... Oneste bibere, onorabile!... (aprobari din partea grupului)

Farfuridi (izbucnind) : Ia scuteste-ma cu mofturile d-tale! Onest d-ta? Pe de o parte Racnetul Carpatilor, pe de alta parte chiverniseala confratilor; pe de o parte opozitie la toarta, pe de alta parte tescherea la buzunar!... Urla targul, domnule...

Branzovenescu (tragandu-l de maneca) : Tache! Tache!

Farfuridi (smucindu-se) : Ia lasa-ma-n pace, sa ma rafuiesc odata cu domnul... Ce adica, noi nu stim, nu vedem, orbi suntem? d-ta esti candidatul prefectului...

Catavencu (razand) : Eu sunt candidatul grupului tanar, inteligent si independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident - (il cauta cu ochii) unde e venerabilul prezident? nu-l vaz... - va proclama, pe cat stim, asta-seara pe candidatul comitetului dv. - comitetul dv. -... Or, daca voi avea onoarea ca sa ma agreeze si comitetul dv.... caci e al dv. ...

Farfuridi (fierband mereu) : Nu mai este comitetul nostru, este al dumitale...

Branzovenescu: Tache! Tache, fii cuminte. (il trage de maneca, Farfuridi se smuceste)

Catavencu (cu ton batjocoritor) : Adica, da-mi voie, d-ta nu mai esti al comitetului! (grupurile se desineaza distinct de doua parti si se privesc cu incordare)

Farfuridi: Da, eu nu mai sunt, eu care am sustinut totdeauna partidul... si d-ta, care l-ai injurat totdeauna... esti!

Catavencu: Da-mi voie!...

Farfuridi (furios) : Ce voie! ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu sotietati, cu scamatorii, ca sa tragi lumea pe sfoara... cu dascalimea d-tale, (miscare in grupul Catavencu) cu moftangiii d-tale...

Popescu (violent) : Domnule, retrage-ti cuvantul!

Farfuridi (continuand) : Cu grupul (umfland cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (porneste spre fund cu Branzovenescu si cu grupul lor.)

Toti (din grupul lui Catavencu) : A! a! (se reped spre ei, zgomot, invalmaseala si ghiontuieli)

Farfuridi (iesind prin fund) : Va-nvatam noi, papugiilor!

grupul Catavencu: Afara! afara! (urmareste in fund pe cei din grupul Farfuridi)

(Toata lumea s-a inghesuit in fund si a iesit afara cu zgomot. in tot timpul scenii urmatoare, sala intrunirii e goala. in fund, prin use, se vad mai multi Alegatori plimbandu-se in sus si-n jos, vorbind incet si fumand)



Scena IV

Trahanache iesind repede din fund, din cabinetul primarului in partea despartita cu grilaj, dupa el Fanica si Zoe urmarindu-l (scena aceasta se face misterios si repede)

Trahanache: Nu! nu se poate...

Zoe (urmarindu-l) : Nene...

Tipatescu (asemenea) : Neica Zahario.

Zoe: Daca ai tinut vreodata la mine...

Tipatescu: Daca mi-esti prietin...

Trahanache: Ei, aveti putintica rabdare! (serios.) Cum putem noi sa punem candidatura unui plastograf?

Tipatescu: Bine, frate, plastograf, asa e; dar pana sa bage lumea de seama... sa-l tragem in judecata...

Zoe: Sa ne facem de ras prin tribunale... nene, gandeste-te...

Trahanache (dupa un moment de ezitare) : Ei nu! Daca ar fi numai una... aia cu scrisoarea ta catra Joitica, inteleg; sa zic: pentru politica - unde e in joc enteresul tarii, ca oricare roman, a incercat omul, ca sa te forteze adica, pentru ca te stie ca tii la onoarea Joitichii, ca prietin ce-mi esti, - a facut plastografie...

Tipatescu: Se-ntelege!

Zoe: Fireste; in politica...

Trahanache: Ei, aveti putintica rabdare... Dar astalalta? (se loveste cu mana pe buzunarul hainii) Apoi, daca umbla el cu machiavelicuri, sa-i dau eu machiavelicuri - (schimband tonul) Martora mi-e Maica Precista! Sa n-am parte de Joitica - ca e de fata - sa spuie...

Zoe (cu sentiment) : Nene!

Trahanache: N-am umblat in viata mea cu diplomatie; dar daca e vorba sa facem pe iezuitul a la Metternich, apoi sa-i dau eu, neica...

Tipatescu (impacientat) : Nu pricep, neica Zahario!

Zoe (asemenea) : Nici eu.

Trahanache: Ei, aveti putintica rabdare! (scoate o hartie din buzunar si o desface - o polita) Asta tot pentru politica e? Girurile astea doua cu care onorabilul d. Catavencu a ridicat cinci mii de lei de la Sotietate, sunt tot pentru enteresul tarii?

Tipatescu (luand degraba polita si examinand-o cand pe-o parte cand pe alta) : Suntem scapati!

Zoe: Scapati?

Trahanache: Ei apoi? cand iti spuneam eu sa ai putintica rabdare, ca l-am prins cu alta mai boacana...

Tipatescu (abia stapanindu-si bucuria) : Nene Zahario, candidatul nostru este d. Agamita Dandanache.

Trahanache: Asa da!

Zoe: Mi-e frica!...

Tipatescu: Nu mai avem nici o grija.

Trahanache: ...Da-mi inscris pe Gagamita ala, sa nu-i uit numele... (vorbeste incet cu Zoe)

Tipatescu (scoate portofelul, rupe o fila si scrie pe ea, apoi o da lui Zaharia) : Iata...

Trahanache: Ma duc sa deschid sedinta.

Tipatescu: Anunta indata candidatura, ridica sedinta si vino sa mergem la preferanta, te asteptam...

Trahanache (vrand sa treaca prin portita grilajului in partea tribunii) : A! ti-am dat polita lui Catavencu... Sa nu o pierzi. (trece.)

Tipatescu: N-ai grija, neica Zahario, eu nu pierz hartiile de pret... (saruta repede pe Zoe)

Zoe: Fanica!

Tipatescu: A! acuma, sa-l lucrez eu pe nenea Catavencu! (ies amandoi iute pe usa din stanga)




Scena V

Trahanache, care s-a urcat la tribuna, apoi Catavencu, Popescu, Ionescu, Alegatori, Publicul venind din fund si ocupand locurile lor din scena I-a. Intrare zgomotoasa, acompaniata de clopotelul prezidentului

Trahanache (in picioare) : Orele sunt inaintate! poftiti, poftiti, stimabililor: avem cestiuni arzatoare la ordinea zilii... (sade.)

(Toata lumea s-a asezat la locul sau.)

Catavencu (cu modestie) : D-le presedinte, va rog, cerusem si eu cuvantul...

Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveti cuvantul. Poftiti la tribuna!...

(Miscare in grupul lui Catavencu)

Catavencu (ia poza, trece cu importanta printre multime si suie la tribuna; isi pune palaria la o parte, gusta din paharul cu apa, scoate un vraf de hartii si gazete si le asaza pe tribuna, apoi isi trage batista si-si sterge cu eleganta avocateasca fruntea. Este emotionat, tuseste si lupta ostentativ cu emotia care pare a-l birui. - Tacere completa. Cu glasul tremurat) : Domnilor!... Onorabili conCetateni!... Fratilor!... (plansul il ineaca) Iertati-ma, fratilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare... suindu-ma la aceasta tribuna... pentru a va spune si eu... (plansul il ineaca mai tare.)... Ca orice roman, ca orice fiu al tarii sale... in aceste momente solemne... (de abia se mai stapaneste) ma gandesc... la tarisoara mea... (plansul l-a biruit de tot) la Romania... (plange. Aplauze in grup)... la fericirea ei!... (acelasi joc de amandoua partile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plans cu hohot. Aplauze zguduitoare)

Ionescu, Popescu, Toti (foarte miscati) : Bravo!

Catavencu (stergandu-se repede la ochi si remitandu-se d-odata; cu tonul brusc, vioi si latrator) : Fratilor, mi s-a facut o imputare si sunt mandru de aceasta!... O primesc! Ma onorez a zice ca o merit!... (foarte volubil) Mi s-a facut imputarea ca sunt foarte, ca sunt prea, ca sunt ultraprogresist... ca sunt liber-schimbist... ca voi progresul cu orice pret. (scurt si foarte retezat) Da, da, da, de trei ori da! (arunca roata priviri scanteietoare in adunare. Aplauze prelungite.)

Catavencu: Da! (cu putere din ce in ce crescanda.) Voi progresul si nimic alt decat progresul: pe calea politica... (ingrasa vorbele.)

Popescu: Bravos!

Catavencu: Sociala...

Ionescu: Bravos!

Catavencu: Economica...

Popescu: Bravos!

Catavencu: Administrativa...

Ionescu: Bravo!

Catavencu: si... si...

Ionescu, Popescu, grupul: Bravo! bravos!

Trahanache (clopotind) : Rog, nu intrerupeti pe orator, stimabile...

Catavencu (cu tarie) : Nu ma tem de intreruperi, venerabile domnule presedinte... (catra adunare si mai ales catra grup, cu tonul sigur) Puteti, d-lor, sa intrerupeti, pentru ca eu am taria opiniunilor mele... (reintrand in tonul discursului si ingrasand mereu vorbele) si... si... finantiara. (aplauze prelungite)... Da, suntem ultraprogresisti, da, suntem liber-schimbisti... Or... condusi de aceste idei, am fundat aci in orasul nostru Aurora Economica Romana, sotietate enciclopedica-cooperativa, independenta de cea din Bucuresti... pentru ca noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi sa recunosc epitropia bucurestenilor, capitalistilor, asupra noastra; caci in districtul nostru putem face si noi ce fac dansii in al lor...

grupul (aplauze) : Bravo!

Catavencu: Sotietatea noastra are ca scop sa incurajeze industria romana, pentru ca, dati-mi voie sa va spui, din punctul de vedere economic, stam rau...

grupul (aplauze) : Bravo!

Catavencu: Industria romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire. Sotietatea noastra dar, noi, ce aclamam? Noi aclamam munca, travaliul, care nu se face deloc in tara noastra!

grupul: Bravo! (aplauze entuziaste)

Trahanache (clopotind) : Stimabile... nu...

Catavencu: Lasati, d-le presedinte, sa intrerupa... nu ma tem de intreruperi!... in Iasi, de exemplu, - permiteti-mi aceasta digresiune, este trista, dar adevarata! - in Iasi n-avem nici un negustor roman, nici unul!...

grupul (miscat) : A!

Catavencu: si cu toate aceste Toti falitii sunt jidani! Explicati-va acest fenomen, acest mister, daca ma pot exprima astfel!

grupul: Bravo! (aplauze)

Catavencu: Ei bine! Ce zice sotietatea noastra? Ce zicem noi?... Iata ce zicem: aceasta stare de lucruri este intolerabila! (aprobari in grup. Cu tarie.) Pana cand sa n-avem si noi falitii nostri?... Anglia-si are falitii sai, Franta-si are falitii sai, pana si chiar Austria-si are falitii sai, in fine oricare natiune, oricare popor, oricare tara isi are falitii sai (ingrasa vorbele.)... Numai noi sa n-avem falitii nostri!... Cum zic: aceasta stare de lucruri este intolerabila, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauza. Oratorul soarbe din pahar si arunca iar priviri scanteietoare in adunare. in momentul acesta mai multi insi se misca in fund, pe unde apare Cetateanul Turmentat si Ghita in tivil.)




Scena VI

Aceiasi - Ghita Pristanda si Cetateanul foarte sovaind.

Zgomot la intrarea acestora

Trahanache (clopotind) : Faceti putintica tacere...

Catavencu (care, in timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda si a Cetateanului Turmentat, si-a consultat hartiutele, cu ton predomnitor) : Fratilor, iata ce spun statutele sotietatii noastre la art. I-iu: Se formeaza in urbea noastra o sotietate enciclopedica-cooperativa cu numele de Aurora Economica Romana. Scopul Sotietatii este ca Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere!

Cetateanul (care, de la intrare, a venit sovaind pana in mijloc si s-a turnat pe un scaun in fata tribunii, se scoala si ridica mana) : si eu! (sughite) si eu sunt! (sovaie si iar se toarna pe scaun. - Rasete in fund, rumoare in fata.)

Catavencu (catra Trahanache, intorcandu-se spre masa prezidentiala) : Domnule presedinte, rog sa nu fiu intrerupt...

Trahanache: Parca ziceai, stimabile, ca intreruperile...

Catavencu: Da (cu dignitate) dar...

Trahanache: in sfarsit... (clopotind) Nu intrerupeti, va rog...

Catavencu (cautand sirul) : Ziceam dar: ... ca Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere...

Cetateanul (se scoala sovaind si ridica mana) : si eu sunt! (sughite rau; rasete, rumoare)

Trahanache: A! (sculandu-se peste masa) Ce? ce esti d-ta, stimabile?...

Cetateanul (suGhitand) : Ma cunoaste d. Nae... (arata pe Catavencu) Cioclopedica... (rasete, rumoare.)

Catavencu (nervos) : Ce?

Cetateanul: Romana!... (rasete; sughite) Aurora!... (sughite; rasete, rumoare din ce in ce mai mare.)

Trahanache (nervos si el, catra adunare, clopotind) : Faceti tacere, stimabile!... (catra Cetateanul Turmentat) Cum?

Cetateanul (sovaind) : Cioclopedica! (sughite) Comportativa! (sughite.) Iconomie! (sughite) Sotietate care va sa zica... (rasete si rumoare mare.)

Ionescu: E Turmentat!...

Popescu: E tun! (grupul se misca; unii se scoala.)

Cetateanul (suGhitand si strigand) : Sunt nembru!

Trahanache (agitand clopotelul cu putere, catra Ionescu si Popescu) : Stimabile! stimabile, (cu afabilitate) rog, dati afara pe onorabilul!

Ionescu, Popescu si grupul: Afara! E Turmentat! Afara! (Ionescu si Popescu il imbrancesc spre usa. Catavencu s-a dat jos de la tribuna si vorbeste cu cativa din grup)

Cetateanul (imbrancit de dascali si opunandu-se) : Nu ma-mbranciti... ca ametesc!

Ionescu, Popescu si grupul: Afara!

Cetateanul: Nembru!

(Toata scena aceasta a fost insotita de rasete si rumoare. Dascalii au dat afara pe Cetateanul Turmentat. in adunare, miscare. Pristanda se apropie la tribuna, in vreme ce dascalii si grupul lor, in mijloc cu Catavencu, se agita si-si reiau locurile.)

Pristanda (misterios lui Trahanache) : Coane Zahario, da-i zor! Trebuie sa-l lucram pe onorabilul, pe d. Nae Catavencu; ordinul lui conul Fanica... Sunt la usa, cand oi tusi de trei ori, d-ta proclama catindatul si iesi pe portita... si pe urma-i treaba mea...

Trahanache (incet) : Bine.

Pristanda (incet) : Cand oi tusi de trei ori: nu mi-a sosit inca oamenii!... (trece langa usa din fund, pe unde intra cu zgomot Farfuridi, Branzovenescu si alti cativa. Pristanda vorbeste incet cu dansii. Toti se aranjeaza in fund, astupand usa de iesire)




Scena VII

Aceiasi - Farfuridi, Branzovenescu si alti Alegatori si Cetateanul Turmentat, apoi Zoe si Tipatescu

ascunsi dupa grilaj si ascultand ce se petrece in adunare

Trahanache (clopotind, catra Catavencu, care vorbeste incet cu grupul lui) : Poftiti la tribuna, stimabile!... (Catavencu porneste spre tribuna)

Zoe: Nu mai auz nimic...

Tipatescu: Pesemne n-a sosit inca Ghita.

Catavencu (de la tribuna) : Fratilor!

Farfuridi (aducand din fund pe Cetateanul Turmentat) : Te-a dat afara? Cum se poate, fratilor, sa lasam sa goneasca din adunare pe un cetatean onorabil, pe un alegator?

Branzovenescu: Pentru ca d. Catavencu...

Catavencu (racnind) : Stimabile! (lui Trahanache) Domnule prezident! (rumoare surda in fund.)

Trahanache: Stimabile (clopotind) aveti putintica rabdare. (Ghita tuseste cu putere de trei ori) Fiindca orele sunt inaintate...

Catavencu: Dati-mi voie...

Trahanache (ridicandu-se) : Fiindca unii dintre domnii Alegatori au inceput sa plece, ar fi bine, cred, maine fiind alegerea, ca chiar acum sa rugam pe onorabilul orator sa-si intrerupa discursul un moment, sa aiba putintica rabdare, pentru ca sa proclamam numele candidatului propus de comitetul nostru.

Catavencu (cu aer foarte degajat) : Primesc cu multumire, d-le presedinte. (coboara de la tribuna, catra grupul sau.) Numele candidatului.

Toti (din grup si din sala) : Da! numele candidatului!

Zoe (tremurand, incet) : Fanica!

Tipatescu (incet) : Taci! n-ai grija!

Trahanache (citind foaia intre lumanari) : Stimabile! candidatul pe care-l sustine comitetul nostru, este domnul...

Ionescu: Nae Cat...

Trahanache (intrerupandu-l) : Ai putintica rabdare... (citind) domnul...

Catavencu: Domnul... (toata lumea asculta cu mare nerabdare si in deplina tacere; Zoe se strange dupa grilaj langa Tipatescu)

Trahanache: Domnul... Agamita Dandanache!

(Miscare de satisfactie in fund. in grupul din fata turburare. Zoe si Tipatescu asculta miscati)

Catavencu (sarind in loc si racnind) : Tradare! (gesticuleaza viu in mijlocul grupului sau. in fund aplauze.)

Trahanache (in picioare) : Dati-mi voie! (clopotind; dupa un moment de tacere) Cine a pronuntat cuvantul tradare? (toata lumea e in picioare si in fierbere.)

Catavencu (din mijlocul grupului, cu putere) : Eu!

Ghita, Branzovenescu si Cetateanul Turmentat si CEI DIN FUND: Afara! afara moftologul!

Trahanache (tragand clopotelul foarte violent, catra grupul din fund) : Aveti putintica rabdare! (catra Catavencu) si cine este tradator, stimabile?

Catavencu (foarte aprins) : Acela care falsifica numele candidatului odata hotarat, acela care uita, care tradeaza interesele si onoarea familiei sale... (cu un gest colosal) D-ta!

Trahanache (trantind clopotelul pe masa in culmea indignarii) : Apoi, ai putintica rabdare, stimabile! Ma scoti din tatani... Eu falsificator?... Pe mine, cetatean onorabil, pe mine, om venerabil, sa vie intr-o adunare Publica, sa ma faca falsificator... cine? (rumoare mare. Tipatescu si Zoe asculta palpitand) cine? (cu energie.) Un plastograf patentat!

Catavencu (sarind din loc) : Plastograf!

Toti din fund (strigand amenintator) : Afara plastograful!

Toti din fata (asemenea) : Afara falsificatorul! tradatorul! (fierbere mare.)

Catavencu (spumand, se repede din mijlocul grupului sau la tribuna cu pumnii inclestati si zbierand febril. Un moment tacere) : Fratilor! domnilor! un moment, onorabili conCetateni! Am voit sa acoper o rusine care se petrece de atata vreme in sanul orasului nostru... (Zoe si Tipatescu miscare) am voit sa crut opinia Publica de o lovitura scandaloasa; astazi insa am fost lovit asa de crud in dignitatea mea, incat nu mai pot tacea. (Zoe si Tipatescu miscare) Acest onorabil cetatean, (arata pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache...

Trahanache (cu pofida) : Ei ? Eu...

Catavencu: Este atat de naiv, incat crede ca e plastografie un document olograf...

(Zoe si Tipatescu miscare de groaza)

Zoe: Fanica!... (sovaie)

Tipatescu (sustinand-o si racnind cu o suprema putere) : Ghita! (se repede la portita grilajului... Zoe se agata de el si-l opreste. Rumoare mare.)

Pristanda (punand mainile amandoua langa gura ca o port-voce si strigand asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) : Prezent! (catra cei din fund) Pe el, copii! (grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Branzovenescu, Cetateanul Turmentat se reped la tribuna si pun mana pe Catavencu)

Catavencu (continuand a zbiera in mijlocul zgomotului) : O scrisorica a prefectului catra...

grupul lui Catavencu: Pe ei, fratilor. (grupul din fata da navala spre fund.)

Toata Lumea: Afara! ho! huideo!

(Zgomot la culme, strigate, huiduieli, fluieraturi. Zaharia Trahanache a iesit repede pe portita grilajului, a dat dincolo de Zoe si de Tipatescu, si Toti trei asculta ce se petrece in adunare. Pristanda, Farfuridi, Branzovenescu au apucat de gat pe Catavencu si-l tarasc afara. grupul Ionescu si Popescu sunt gramada peste cei din fund. Toate cuvintele si miscarile acestea din urma se fac deodata si intr-o clipa. - Cortina se lasa asupra primei miscari a scandalului)






O scrisoare pierduta - Actul I
O scrisoare pierduta - Actul II
O scrisoare pierduta - Actul III
O scrisoare pierduta - Actul IV
O scrisoare pierduta - Note


Aceasta pagina a fost accesata de 4943 ori.