Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (3)

Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (3)

de Ion Luca Caragiale




Din timpul petrecut in tara ca copil, verile mi-au ramas mai limpede intiparite in minte. Cum veneau caldurile, tata era cuprins de panica pentru noi.Ne ducea la Sinaia, strangand casa in graba, parca ar fi fugit de teama focului. De indata ce ne vedea instalati la racoare, se intorcea la Bucuresti. Pleca dimineata si se-ntorcea seara, zicand ca merge dupa treburi. Nu avea astampar sa stea mult la Sinaia, in valea ingusta si muntii inalti care "parca iti cad in cap". Aici venea, la indemnul tatii, pianistul Dumitriu, profesor la Conservator, botezat de tata "maestrul Metronomide", aluzie la originea acestuia de grec si la profesia lui de muzicant. Dumitriu locuia in aceeasi curte cu noi, in una din vilele lui Gentilini din Izvor, asezate pe o pajiste verde, strajuita de brazi uriasi. Tata le preferase penru ca dadeau pe o sosea plata. Nu urcai, nu coborai, si nu era "loc pentru ameteala". Dumitriu trebuia sa ne dea lectii de pian; de fapt, el ii canta tatii toata ziua, iar de noi se ocupa numai o jumatate de ceas. Ne taia unghiile pana la carne, ne punea sa facem o gama nereusita, apoi ne dadea pe usa afara tratandu-ne de maimute.
In curte, tata isi construise o cabana de scanduri cu un gemulet si o mica usa. Inauntru erau covoare de iuta cu miros acru, cateva fotografii pe pereti, o masa de scris, o canapea si o lampa :sistem cu acetilena". Acolo isi facuse el un refugiu unde se retragea sa lucreze. Dar cum incepea Dumitriu sa cante, tata iesea in prag si dupa cateva ezitari mergea intr-acolo, lasandu-si lucrul si cedand pasiunei lui pentru muzica. Venea sa-l asculte pe "papa Haydn". Eu ma pitulam in dosul casei lui Dumitriu ca sa aud muzica si comentariile entuziaste ale tatii. Se emotiona la fiecare bucata, glasul lui devenea cald si vorba vibranta. Stiam atunci ca si in coltul ochilor ii stralucea o lumina neobisnuita.
Prietenul pe care-l vedea cel mai des la Sinaia era doctorul Alceu Urechia. Mare alpinist , el hotarase sa-l faca si pe tata sa guste frumusetile culmilor. Incercarea de la Sf. Ana s-a terminat penibil. Ajuns la o rariste, de unde se deschidea adancul unei prapastii, tata a fost cuprins de ameteala si s-a intins la pamant de unde nu a mai putut Urechia sa-l ridice si sa-l decida sa coboare. A trebuit sa alerge doctorul pana in vale la Sinaia sa-i aduca coniac si apoi, numai cu mare greutate, legat la ochi si dus de mana ca un orb, a putut tata sa se intoarca acasa. De atunci a anuntat ca in viata lui n-o sa mai fie alpinist. De la aceasta intamplare excursiile tatii, aproape zilnice si foarte dis-de-dimineata duceau spre strada care cobora din bulevard in piata pietruita cu bolovani mari spre cursul Prahovei.
Acolo avea doi prieteni. Unul era lelea Tica, zarzavagioaica, cu care "filozofa" timp indelungat, studiind-o amanuntit; celalalt era "Matheescu, coloniale & delicatese". In el a descoperit tata pe celebrul sau "Mitica", de la care a cules si multe din miticismele lui.






Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (1)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (2)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (3)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (4)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (5)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (6)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (7)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (8)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (9)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (10)
Ecaterina Logadi - Din amintirile mele despre tata (11)


Aceasta pagina a fost accesata de 606 ori.