O soacra - Scena 10
de Ion Luca Caragiale
Peruzeanu (intra din stanga, e cam ametit si tine in mana ceasornicul deschis)
inca cinci minute, Iulio! (cu chef amestecat cu gravitate.) Da! cand fatalitatea ne impinge, trebuie sa ne supunem!... inca cinci minute si filtrul isi va avea efectul... Am observat bine simptomele: Fifina era dusa pe ganduri, ochii-i erau obositi, tamplele i se bateau... (schimband tonul.) Biata Fifina! cu temperamentul ei delicat, cu idealismul ei bolnavicios si cu aventura ei nenorocita, merita compatimire; dar asta e un cuvant ca sa ma impiedece pe mine?... Cand imi facea mai adineaori confidenta ei, marturisesc ca eram miscat... A! dar asta nu m-a facut sa-i admit mofturile ei idealiste si mai cu seama intrucat ne privesc pe mine si pe Iulia. Auzi d-ta! economia sensibilitatii... idealizare, subtilizare, non-existenta... Auzi fleacuri... (hotarat.) Nu! nu-mi pare rau de loc de ce-am facut! (privind la ceas.) inca trei minute si... Cine vine ?
O soacra - Scena 1
O soacra - Scena 2
O soacra - Scena 3
O soacra - Scena 4
O soacra - Scena 9
O soacra - Scena 5
O soacra - Scena 6
O soacra - Scena 7
O soacra - Scena 8
O soacra - Scena 10
O soacra - Scena 11
O soacra - Scena 12
O soacra - Scena 13
O soacra - Scena 14
O soacra - Scena 15
Aceasta pagina a fost accesata de 2180 ori.
