O soacra - Scena 15

O soacra - Scena 15

de Ion Luca Caragiale


Aceiasi - Peruzeanu, apoi Iulia

Peruzeanu (cu chef): Ei! a trecut emotia?... Jos teoriile excentrice! doamna... (cu intentie) Furtunescu.

Fifina (dupa o pauza, cu chef si ciuda): Cu toate astea, ele raman adevarate...

Furtunescu (sarutandu-i mana cu mustrare amoroasa): Dar nu mai putin si primejdioase.

Fifina (cu blandete): Crez si eu... (priveste induiosata pe Furtunescu; joc de scena.)

Iulia(care a intrat prin stanga vesela si a coborat langa Peruzeanu): Alexandre, cine este domnul ? (arata pe Furtunescu.)

Peruzeanu: A! bine zici, tu nu-l cunosti. Draga mea, da-mi voie sa-ti recomand pe un bun prietin al meu din copilarie si in curand socrul meu (miscare a Iuliei; Fifina si Furtunescu surad aprobativ) d. Ulis Furtunescu, proprietar roman si capitan englez, alegator in colegiul 1 de Bacau si invingatorul lui Cetiwayo si al lui Arabi-pasa. (salutari; joc de scena. Iulia trece langa Fifina, si Furtunescu.)

Iulia:Domnule...

Furtunescu: Doamna...

Peruzeanu: A! a propos... (catra Fifina.) Te doare capul ? Esti asa... obosita ?

Fifina (curioasa): Nu, dar pentru ce ?

Peruzeanu: Pentru... pentru nimic... voiam numai asa sa stiu.

Fifina:Nu... (se-ntoarce la Furtunescu si la Iulia si urmeaza jocul de scena.)

Peruzeanu (coboara in fata, se cauta in buzunarul jiletcii; scoate un praf, pune degetul si se stramba): A! mizerabil spiter... mi-a dat sulfat de chinina... in loc de narcotic. (revenind.) A! nu-i nimic... nici nu-mi mai trebuie. Socru-meu... Furtunescu sa traiasca!...

Liza (care a coborat sfioasa langa Peruzeanu): Pe mine nu ma uiti, domnule... (Peruzeanu scoate portofoliul, si-i da cateva hartii Lizii.) Sa traiesti, domnule! Sa traiasca coconita Iulia si... (se opreste.)

Peruzeanu: Da-i nainte...

Liza: si coconita Fifina. (se duce-n fund langa Victor care sta abatut langa dulap.)

Peruzeanu: si mai ales socru-meu Furtunescu (aparte) care m-a scapat de infamul de spiter. (tare.) si acuma, doamnelor, repede pregatiti-va: peste un ceas plecam.

Iulia (vesela): La Paris...

Fifina: in Italia...

Peruzeanu: Nu. La Furtunesti, la socru-meu, in tinutul Vasluiului, (arata pe Furtunescu) care crez ca este satul de calatorie si expeditii. Trebuie sa petrecem ca toti oamenii cu minte luna noastra de miere in liniste. (Fifina il mustra cu un zambet si clatinand din cap.)

Furtunescu: Se adopta?

Iulia si Fifina: Adoptat.

Peruzeanu (catra Victor care sta aiurit in fund): Garcon, degrab socoteala noastra si a domnului. (Victor sta pe loc privind pe Peruzeanu.)

Liza Peruzeanu

(deodata)

N-auzi! (il inghioldeste.) Garcon... n-auzi?

Victor (impins de Liza pleaca spre fund machinal): Voila, voila, on y vole! (Joc de scena intre Fifina cu Furtunescu, si Iulia cu Peruzeanu.)

(Perdeaua cade) 




O soacra - Scena 1
O soacra - Scena 2
O soacra - Scena 3
O soacra - Scena 4
O soacra - Scena 9
O soacra - Scena 5
O soacra - Scena 6
O soacra - Scena 7
O soacra - Scena 8
O soacra - Scena 10
O soacra - Scena 11
O soacra - Scena 12
O soacra - Scena 13
O soacra - Scena 14
O soacra - Scena 15


Aceasta pagina a fost accesata de 915 ori.